Primele efecte pe litoralul Mării Negre ale noilor măsuri fiscale. ”Restul am pus pe pauză”

Antreprenorii de pe litoral, presați de competiția din regiunile învecinate și de creșterea cheltuielilor, observă că sezonul estival devine din ce în ce mai scurt, atât din cauza vremii, cât și a vacanțelor românilor care sunt consolidate. „Am constatat o scădere de 30% a numărului de turiști comparativ cu anul trecut,” raportează aceștia.

• ”Acordarea unor stimulente salariale pentru hoteluri ar sprijini industria, oferind şanse de angajare persoanelor defavorizate. Acest lucru ar fluidiza activitatea și ar înălța, de asemenea, calitatea serviciilor,” afirmă o reprezentantă a hotelurilor de pe litoral.

Asociațiile din HORECA și-au exprimat deja nemulțumirea față de creșterea impozitelor, incluse în pachetul de austeritate adoptat de autorități, în special majorarea TVA-ului pentru restaurante de la 9% la 11%. Acestea susțin că vor fi dezavantajate în raport cu țările vecine. În plus, Bulgaria a renunțat la cota redusă de 9% pentru HORECA la începutul acestui an, revenind la o taxă de 20%.

”Majorarea TVA-ului de la 9% la 11% pentru alimente va determina o creștere a prețurilor pentru consumatorul final cu aproximativ 1,8%,” conchide Organizația Patronală a Restaurantelor și Hotelurilor din România.

În timpul sezonului estival, au fost solicitate opinii de la numeroși antreprenori de pe litoral. Unele voci s-au dovedit deschise, în timp ce altele au manifestat îngrijorarea că „o declarație sinceră ar putea speria și ultimii turiști rămași în România.”

„Am observat o scădere de 30% a numărului de turiști comparativ cu anul precedent”

Proprietarii hostelului Bazart din Vama Veche, care preferă să-și fie cunoscută doar denumirea, descriu o situație pesimistă:

„Observăm o scădere de aproximativ 30% a numărului de turiști în comparație cu anii anteriori. Nu avem posibilitatea de a crește prețurile, deoarece turiștii nu își permit sejururi. De exemplu, 7 nopți costă 2300 lei acum. Nu putem ști dacă turiștii români aleg Grecia sau Bulgaria în locul litoralului românesc sau pur și simplu nu își mai permit vacanțe,” afirmă aceștia.

Reprezentanții unității din Vama Veche menționează că tichetele de vacanță au avut un impact semnificativ, iar lipsa lor afectează grav turismul. „Perspectivele pentru turismul de pe litoral în anii următori nu sunt deloc optimiste,” adaugă cei de la Hostel Bazart.

„Acum ne-am axat pe investiții urgente, restul proiectelor sunt suspendate”

Administratorul Vilei ILIOS din Vama Veche subliniază că weekendurile sunt pline, însă camerele rămân adesea neocupate pe timpul săptămânii.

„Observăm o scădere semnificativă anual. În timpul săptămânii abia avem turiști. Am crescut prețurile în acest sezon cu 50-100 lei, dar nu este suficient. Cazarea pentru 7 nopți în iulie ajunge la circa 5000 lei, cu mic dejun inclus. Nu dispunem de restaurant, iar majoritatea clienților plătesc cu cardul – extrem de puțini folosesc carduri de vacanță, deși am promovat această opțiune,” detaliează administratorii.

Aceștia spun că impactul noilor impozite se face simțit direct în profitabilitate: resursele sunt insuficiente pentru investiții sau dezvoltare, ci doar pentru a acoperi cheltuielile curente și impozitele.

„Nu avem control asupra alegerii turistului de a căuta alte destinații. Până acum, am avut parte de cel mai bun an în pandemie. Acum ne-am restrâns investițiile la cele urgente, tot restul a fost suspendat. Din păcate, orice ajutor ar fi binevenit, dar nu am beneficiat de nimic – nici local, nici național,” explică ei.

În ceea ce privește resursa umană, Ilios a adoptat o strategie pe termen lung:

„Avem angajați pe care îi plătim pe toată durata anului, pentru a preveni nevoia de recrutare în sezon. Dacă lucrurile continuă în acest ritm, multe unități vor fi nevoite să se închidă. Fără investiții și promovare, viitorul turismului românesc este tot mai nesigur.”

„Hotelurile lucrează adesea cu doar jumătate din personalul necesar”

Adnana Isabelle Matei, fondator și CEO al Avenue Hotels, care operează în stațiunile Saturn, Olimp, Venus și Eforie Nord, atrage atenția asupra dificultăților cu care a început sezonul 2025: de la reorganizarea plajelor și creșterea costurilor, până la o solicitare mai scăzută cauzată și de sfârșitul târziu al anului școlar.

„Problemele vin din lipsa unui parteneriat real între hotelieri și autorități. De exemplu, în Saturn se află un cordon turistic fără unități de cazare, dar un depozit de stabilopozi a fost amplasat chiar în fața hotelurilor frecventate de persoane cu dizabilități. Datorită acestui blocaj, Hotel Sirena a fost nevoit să închidă baza de tratament, o tradiție bine purtată,” explică aceasta.

Modificările fiscale bruște din 2024 au influențat și bugetele anului actual, impunând creșteri de prețuri dificil de explicat turiștilor.

„Sezonul estival 2025 începe cu prețuri mai mari din cauza majorărilor fiscale de anul anterior. În mijlocul sezonului 2024 am fost surprinși de modificările legislative (creșteri de taxe, noi obligații e-factură etc.), care au condus la o creștere a costurilor chiar și pentru pachetele achitate în 2023.

Aceasta înseamnă că trebuie să ne adaptăm rapid la modificări fiscale fără o viziune clară din partea guvernului.

În privința modificărilor fiscale pentru 2025, momentan nu avem acte normative definitive — deci nu putem prezice o creștere exactă. Așteptăm și ne adaptăm, ca de obicei.

În ceea ce privește costurile, Adnana precizează că un sejur de 7 nopți all inclusive variază între 3 360 lei (în iunie) și 5 950 lei (în sezonul de vârf).

„Tarifele se aplică pentru o familie formată din 2 adulți și un copil sub 8 ani și includ: 3 mese pe zi în regim bufet, băuturi pe tot parcursul zilei, acces la piscină, parcare, loc de joacă pentru copii, muzică live, entertainment și alte facilități ale hotelului. Nu toate unitățile dispun de plajă proprie, deoarece aceste zone sunt de obicei închiriate unor operatori care nu administrează hoteluri.”

În plus, problemele legate de forța de muncă devin tot mai acute. Lipsa de personal, sezonalitatea extrem de scurtă și eforturile constante de formare exercită o presiune enormă asupra personalului existent.

„Hotelurile funcționează adesea cu doar jumătate din personalul necesar. Unitățile mai mici și mijlocii renunță la angajare și își implică familiile, asumându-și responsabilitățile a 3-4 oameni. Aceasta este o industrie care angajează categorii vulnerabile: mame singure, minori, tineri fără experiență. Dacă pierdem aceste locuri de muncă, afectăm stabilitatea socială.”

Impactul acestor măsuri se va reflecta în final asupra statului, care va avea din ce în ce mai mulți șomeri, tineri dependenți de părinți sau mame în incapabilitatea de a-și susține copiii. Astfel, efectele asupra sectorului HoReCa sunt minore comparativ cu impactul social: scăderea standardului de viață al unei categorii deja vulnerabile, o naștere în scădere și migrarea tinerilor sau a părinților în străinătate.”

Sezonul 2025 se distinge față de anii anteriori din multiple motive, inclusiv schimbările în calendarul școlar și examenele de admitere sau cele universitare, care au dus la dispariția aproape completă a lunii iunie din opțiunile turistului dependentă de aceste aspecte.

„Hotelierii de pe litoral resimt direct acest lucru, pentru că o parte considerabilă din forța de muncă este formată din studenți sau elevi. De asemenea, turiștii preferă tot mai mult facilități de tip resort, precum plaja privată — un aspect aproape imposibil de obținut pentru unii hotelieri, chiar dacă majoritatea dețin peste 200 de unități de cazare.

Din păcate, autoritățile locale se mișcă încet în acordarea autorizațiilor pentru îmbunătățiri, amplasamente, furnizarea utilităților și alte demersuri esențiale. Oportunitățile au existat întotdeauna. Turiștii caută mereu ceva nou, ieftin sau mai bun. În ciuda acestei situații, ne adaptăm — facem îmbunătățiri anual. Există o tendință clară în acest an: turiștii aleg proprietățile recent renovate. Totuși, există și locații cu tradiție, la care clienții revin an după an, datorită farmecului și istoriei locului.”

„Nu putem concura la nivel de preț cu Bulgaria, Grecia sau Turcia”

În paralel, antreprenoarea subliniază migrarea crescută către destinații externe.

„Nu putem concura la nivel de preț cu Bulgaria, Grecia sau Turcia, unde sezonul durează 6 luni, iar costurile sunt semnificativ mai mici. În România, maximum avem 30 de zile de vârf.”

De asemenea, structura unităților de cazare construite înainte de ’90 nu răspunde nevoilor familiilor numeroase. Există cereri pentru apartamente familiale sau camere tematice pentru aniversări — ceea ce indică o diversificare a cererii. În Turcia sau Grecia există soluții de cazare adaptate familiilor numeroase.

De exemplu, recent a fost solicitat un apartament décor romantic pentru două cupluri (nași și fini) care doreau să petreacă împreună un an de la nuntă. Deși apartamentul dispunea de o singură baie, situată în dormitorul principal, turiștii au insistat pe această variantă. Am întâlnit multiple situații în care turiștii compară prețurile între Egipt (în luna mai) și litoralul românesc (în august). Trebuie să înțelegem că nu putem compara mere cu pere. România este o țară europeană, cu taxe europene și un sezon turistic extrem de scurt — și, din păcate, tot mai scurt. Tarifele nu sunt stabilite aleatoriu, ci reflectă costurile reale în țara în care operăm. De aceea, turiștii aleg adesea alte destinații din motive financiare.”

„Pe tema fiscalității, ar trebui să se mențină măsurile care au dat deja rezultate: tichetele de vacanță, impozitul specific, TVA redus,” recomandă reprezentanta companiei hoteliere.

„Consider că o măsură esențială ar fi acordarea unor facilități salariale pentru hoteluri. Aceasta ar crește numărul de angajați din rândul persoanelor defavorizate, fluidizând activitatea hotelierilor și crescând implicit calitatea serviciilor.”

Pe termen scurt, Adnana Matei nu are previziuni optimiste:

„Totul depinde atât de mult de aceste schimbări încât este imposibil să proiectăm ceva realist. În cel mai sumbru scenariu, vor rămâne doar cei dispuși să muncească singuri într-o unitate și investitorii străini. Deja, exploatarea apartamentelor în regim hotelier, cum se întâmplă la Mamaia Nord, a crescut considerabil. Deși vedem că nu este neapărat un lucru pozitiv, deoarece a creat o concurență neloială. Unii dintre acești operatori nu respectă reglementările. Din păcate, toate aceste măsuri împing industria în această direcție.

Cu toate acestea, consider că vor exista numeroase investiții pe litoralul românesc, atât autohtone, cât și internaționale. Vor urma schimbări majore, în special datorită cerințelor și așteptărilor turiștilor. Să sperăm că autoritățile locale vor participa activ și vor susține inițiativele de modernizare a litoralului, deoarece este inutil să inovăm doar în zona proprie, lăsând vecinii în urmă.”

„Am fost forțați să reducem prețurile pentru a rămâne competitivi”

Amalia Stanciu, administrator al unității de cazare Happy Vama Veche, confirmă faptul că sezonul estival 2025 a început sub așteptări și prezintă o rată de ocupare semnificativ mai scăzută față de anii anteriori, în ciuda deschiderii timpurii pe 1 mai. În ciuda dificultăților generate de contextul politic, economic și financiar, a decis să investească în modernizarea locației, schimbând toate ușile.

„Am dorit ca oaspeții noștri să simtă că ne prezentăm, ca în fiecare an, cu ceva nou. Chiar dacă pe termen scurt pare o pierdere, considerăm că este o investiție pe termen lung, pentru a ne păstra clienții fideli și a atrage recomandări.”

De asemenea, atrage atenția asupra presiunilor fiscale și incertitudinilor legate de utilizarea cardurilor de vacanță. În pofida scumpirii generale a cheltuielilor, unitatea a fost nevoită să reducă tarifele comparativ cu anii anteriori pentru a rămâne competitivă.

„Dacă nu vom mai avea profit, cred că este evident ce vom face,” lasă de înțeles, afirmând că viitorul unor afaceri mici din turismul românesc este în pericol dacă situația nu se stabilizează. În prezent, pentru un sejur de 7 nopți în plin sezon, tariful este de 2.170 lei, dar profitul pe cameră a scăzut sub 40%, comparativ cu 60% în anii trecuti.