Ursula von der Leyen face concesii în propunerea de buget, pentru a evita rebeliunea în cadrul Comisiei şi opoziţia din Parlamentul European

Amenințarea unei revolte interne în cadrul Comisiei Europene a determinat-o pe președinta Ursula von der Leyen să cedeze, promițând mai mult suport financiar pentru regiunile mai puțin dezvoltate, comparativ cu planul său inițial. Aceasta va prezenta miercuri propunerea pentru bugetul UE pe următorii șapte ani, conform informațiilor obținute de Politico.

Un document consultat de Politico arată că von der Leyen a implementat o serie de concesii de ultim moment pentru a atenționa două persoane cu viziuni diferite din echipa sa: Raffaele Fitto, din partea dreaptă italiană, și Roxana Mînzatu, reprezentantă a socialiștilor din România.

Schimbarea de poziție a lui von der Leyen ilustrează importanța echilibrului pe care trebuie să-l mențină pentru a controla diversele voci din cadrul Comisiei, oferind în același timp un plan de cheltuieli acceptabil pentru Parlamentul European, care devine tot mai influent, și pentru cele 27 de guverne naționale, care trebuie să aprobe bugetul până la sfârșitul anului 2027.

Această decizie, care va permite Comisiei să continue alocarea unei părți semnificative din fondurile sale regiunilor mai puțin dezvoltate început din 2028, este considerată suficientă pentru a obține suportul politic al celor 27 de comisari ai Uniunii Europene, conforme afirmațiilor a doi oficiali ai UE.

„Dimensiunea regională rămâne relevantă” în contextul bugetar, a declarat un oficial al UE, sub protecția anonimatului.

Decizia lui von der Leyen reprezintă o deviatie de la planul său inițial, care urmărea să întărească semnificativ autoritatea guvernelor naționale în gestionarea fondurilor regionale ale Uniunii, ce totalizează 400 de miliarde de euro, reprezentând o treime din cheltuielile totale ale blocului comunitar.

Ideea era că oferirea de puteri sporite capitalelor naționale ar stimula finalizarea reformelor și ar diminua birocrația. Cu toate acestea, criticii au avertizat că acest lucru ar putea accentua disparitățile deja existente, marginalizând regiunile.

Un subiect delicat

Această problemă este un subiect de larg interes în Uniunea Europeană. Stimularea regiunilor din cadrul țărilor a avut un rol esențial în implementarea politicii de coeziune, începută în anii 1970, având ca scop reducerea diferențelor dintre zonele mai puțin dezvoltate și cele bogate din Europa, conform analizei Politico.

Deși criticii au apreciat concesiile von der Leyen, ei rămân sceptici și consideră că acestea sunt doar o manevră politică.

„Fac doar concesii minime, însă ideile lor originale erau atât de nepopulare încât au fost nevoite să facă aceste cedări”, a declarat Siegfried Mureșan, raportor bugetar pentru Partidul Popular European.

Ultima măsură a fost adoptată după ce von der Leyen a avut întâlniri cu comisarii și alți înalți funcționari în weekend.

Comisia s-a angajat „să reducă dezechilibrele regionale din Uniune și să sprijine dezvoltarea regiunilor defavorizate, promovând cooperarea teritorială europeană”, conform unui document intern.

Totuși, aceste concesii ar putea să nu fie suficiente pentru a diminua criticile din partea parlamentarilor și a mai multor guverne, a argumentat Politico.

„Formula Berlin”

Susținătorii politicii de coeziune cer lui von der Leyen să păstreze criteriile cunoscute sub denumirea „formula Berlin”, care alocă o parte semnificativă din fonduri regiunilor subdezvoltate.

Documentul, care ar putea suferi modificări înainte de prezentarea finală, stipulează că țările mai sărace – evaluate pe baza populației totale, PIB-ului pe cap de locuitor, nivelului de sărăcie rurală și producției regionale pe cap de locuitor – vor beneficia în continuare de majoritatea fondurilor.

Criticii subliniază faptul că guvernele centrale vor avea acum mai mult control asupra modului în care aceste fonduri sunt distribuite către regiuni.

„Nu am observat încă o alternativă viabilă la formula Berlin, iar modificările anterioare au eșuat”, a adăugat Mureșan.

Mînzatu și socialiștii susțin menținerea Fondului Social

Într-o ultimă concesie, Comisia a decis să păstreze și Fondul Social European (FSE), destinat tinerilor și șomerilor, împreună cu alte programe considerate în pericol de eliminare.

Aceasta a fost o cerință fundamentală din partea Roxanei Mînzatu și a social-democraților, care și-au condiționat sprijinul pentru von der Leyen în raport cu votul de neîncredere din Parlamentul European.

Cu toate acestea, proiectul de propunere al Comisiei nu a specificat o sumă dedicată pentru FSE, ceea ce a determinat un oficial UEFA, vorbind sub anonimat, să concluzioneze că „socialiștii nu au obținut prea multe” din sprijinul dat lui von der Leyen.