Aspecte esențiale: luxul vacanțelor pentru milioane de români „E vorba despre o singură săptămână”

73% dintre români nu pot să își permită o vacanță de 7 zile, fie în țară, fie în străinătate, comparativ cu 38% în Europa.

Într-o dimineață călduroasă din iulie, Marian Ionescu, un român mediu, stă în bucătăria apartamentului său de trei camere, uitându-se la o reclamă cu vacanțe pe litoralul Greciei.

Își amintește de promisiunea făcută copiilor: „La anul mergem sigur la mare, poate chiar în Grecia!” Însă, ca mulți alți români, vara aceasta nu le va aduce vreo escapadă pe plajă sau la tavernă. „Poate, dacă avem noroc, fugim 3-4 zile la munte în septembrie”, suspină el, încercând să-și mascheze dezamăgirea în spatele grijilor legate de cutremure, incendii și caniculă. În fond, facturile și costurile tot mai mari i-au suspendat planurile de vacanță.

Statistica viziunii unei națiuni

Marian Ionescu este un exemplu comun. Conform datelor Eurostat, doar 26,6% dintre români și-au putut permite în 2024 o săptămână de concediu, fie în țară, fie în afaceri. Deși a fost o creștere modestă față de 24,5% în 2023, cifra este totuși semnificativ sub media europeană.

Practically 75% dintre gospodăriile din România – peste 4,5 milioane de familii – nu pot spera la o vacanță de o săptămână, nici măcar pe litoralul românesc. Media „neputinței de a vacanța” în UE este de 38%, departe de 73,4% ca la noi, conform Eurostat.

În Uniunea Europeană, doar Bulgaria se apropie de aceste cifre, în timp ce în Suedia, Luxemburg sau Olanda, mai mult de 85% dintre cetățeni își permit o vacanță anuală de o săptămână.

Cine sunt cei mai afectați?

Analizând datele, observăm că familiile monoparentale și cele conduse de agricultori sau șomeri se numără printre cele mai afectate. Peste 70% dintre părinții singuri cu un copil spun că nu-și permit o vacanță mai lungă de o săptămână, în comparație cu media națională de 60%, care este de două ori mai mare decât media din UE.

Pentru gospodăriile rurale, situația este chiar mai grea: 40,4% nu pot plăti la timp pentru întreținerea locuinței. Îndărătul acestor date se află povești de sacrificiu, politici publice ineficiente și speranțe amânate.

Cum fac față românii ratei, facturilor și dorințelor de vacanță

Pentru cei care nu reușesc să își acopere cheltuielile lunare, un sondaj a întrebat românii cum se descurcă financiar. Aproape un sfert dintre ei au răspuns că nu se descurcă, iar soluțiile găsite sunt adesea umilitoare:

• 2,3% recurg la împrumuturi de la rude sau prieteni (5,3% dintre șomeri);
• 8,2% beneficiază de sprijin financiar nerambursabil din partea familiei sau a prietenilor (13% în cazul șomerilor);
• 9,0% fac muncă suplimentară, cu procente de 29,2% pentru agricultori și 27,3% pentru șomeri;
• 10,8% își epuizează economiile pentru a supraviețui.

În acest context, cheltuielile pentru întreținerea locuinței au ajuns la 20% din venituri, cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani. Aproape o cincime dintre familii au restanțe la plata întreținerii, iar printre șomeri, aproximativ jumătate nu reușesc să fie la zi cu facturile.

Cele mai recente statistici de la Eurostat arată că românii au cheltuit peste 1,3 miliarde de euro pe vacanțe în străinătate și 3,8 miliarde de euro pe vacanțe în România.

România: o excepție în Europa, dar nu din motive pozitive

În Suedia, Luxemburg sau Olanda, concediul anual este considerat un drept al tuturor. În România, însă, acesta rămâne în continuare un privilegiu. Diferențele nu se reduc doar la venituri, ci și la creșterea costului vieții și la fragilitatea bugetelor familiale. Chiar și cu o economie în creștere și o reducere timida a ratei sărăciei, pentru milioane de români, concediul reprezintă un lux.

În plus, măsurile de austeritate adoptate de Guvern vor duce la creșterea prețurilor, iar analiștii se așteaptă la o inflație de 8%, ceea ce va adăuga o presiune suplimentară pe bugetele destinate concediului.

O vară fără vacanță: consecințele psihologice și sociale

Absența vacanței nu înseamnă doar lipsa relaxării, ci și acumularea stresului, oboselii și frustrării. Cercetările sugerează că lipsa concediului are un impact negativ asupra sănătății mintale, productivității și chiar coeziunii familiale. Pentru copiii care nu au ce povesti la școală, diferențele devin evidente și dureroase.

Ce urmează?

Fără politici publice care să sprijine familiile vulnerabile, disparitățile dintre cei care își permit o vacanță și cei care nu vor continua să se agraveze. Pentru Marian Ionescu și milioane de români ca el, vara aceasta va fi, din nou, despre supraviețuire, nu despre relaxare.

Și totuși, speranța persistă: „Poate la anul…” își spune Marian Ionescu, privindu-i pe copiii care se joacă pe balcon, visând la o săptămână liberă de griji.