„Cât mai multă suferință și durere”. Acuzații privind utilizarea de arme interzise de către Rusia în Ucraina
Autoritățile de la Moscova apasă tot mai mult pe acceleratorul utilizării armelor chimice interzise în Ucraina, având ca scop maximizarea „durerei și suferinței” cauzate, pentru a determina astfel țara invadată să capituleze, a declarat marți Kaja Kallas, șefa diplomației europene, conform unui raport Politico.
În declarațiile sale făcute după o întâlnire a miniștrilor de externe la Bruxelles, politicianul din Estonia a menționat informații din partea serviciilor secrete din Germania și Olanda, care relevă faptul că Rusia a recurs la arme chimice de cel puțin 9.000 de ori de la startul invaziei sale în Ucraina și că utilizarea acestor tipuri de arme se intensifică.
„Având în vedere că informațiile arată o intensificare a acestui fenomen, cred că utilizarea armelor chimice de către Rusia este extrem de îngrijorătoare”, a afirmat Kallas.
„Acest comportament demonstrează intenția Rusiei de a provoca cât mai multă durere și suferință pentru a forța Ucraina să se predea. Este cu adevărat… intolerabil”, a subliniat Kallas.
Majoritatea statelor, inclusiv Rusia, au semnat o convenție internațională în 1993 care interzice utilizarea, producerea, dezvoltarea și stocarea armelor chimice. Rusia este una dintre cele 65 de țări care nu doar că au semnat, ci au și ratificat Convenția asupra armelor chimice.
Declarațiile lui Kallas reflectă o îngrijorare tot mai mare în capitalele Uniunii Europene cu privire la intensificarea campaniei de subordonare a Ucrainei de către Rusia, care lansează atacuri nocturne din ce în ce mai ample, folosind sute de drone și rachete în fiecare noapte.
Aceste bombarde multiple și sporite coincid cu o ofensivă de vară a Rusiei, determinându-l pe președintele american Donald Trump să anunțe că va sprijini un proiect de lege în Congresul SUA pentru impunerea de sancțiuni dure împotriva Moscovei, inclusiv tarife severe pe exporturile rusești.
Totuși, Trump a menționat că va sprijini aceste sancțiuni secundare împotriva Rusiei doar după o perioadă de 50 de zile, și doar în cazul în care președintele rus Vladimir Putin nu va căuta un armistițiu, ceea ce a generat dezamăgire în rândul liderilor europeni și ucraineni, conform unei publicații din Bruxelles.
De asemenea, anunțul lui Trump că va permite statelor din NATO să achiziționeze arme americane pentru Ucraina a generat unele neplăceri în rândul oficialilor europeni.
Întrebată despre această decizie, Kallas a exprimat sprijinul pentru livrarea de arme suplimentare către Ucraina, însă a subliniat că Europa „ar prefera ca SUA să împartă această responsabilitate”.
Trump a insistat însă că SUA nu vor continua să finanțeze apărarea Ucrainei: „Nu le cumpărăm armament, dar noi le vom produce, iar ei vor achita costurile”, a spus Trump, referindu-se la aliații europeni „foarte bogați”.
Kallas a răspuns: „Dacă plătim pentru aceste arme, este o chestiune de sprijinul nostru, de sprijinul european”.
