Impactul piețelor financiare asupra Franței și poziția sa în zona euro

Franța, cea de-a doua cea mai mare economie din zona euro, se confruntă cu cel mai ridicat deficit bugetar și costuri de împrumut comparabile cu cele ale Greciei, conform unor surse din presa elenă.

Prim-ministrul François Bayrou a caracterizat provocarea de a restructura finanțele publice ale țării ca fiind similară escaladării unei probe dificile. La șapte luni de la preluarea funcției, însă, Bayrou se confruntă cu obstacole semnificative care îl țin departe de obiectivele propuse, conform Reuters.

În primul său proiect de buget, Bayrou încearcă să reducă deficitul, dar perspectiva implementării eficiente a acestuia rămâne incertă. Pachetul său de măsuri, în valoare de 44 de miliarde de euro, reprezintă doar 1,4% din PIB, iar din aceasta, doar 21 de miliarde de euro sunt reduceri reale de cheltuieli, prin limitarea creșterilor anticipate și înghețarea unor fonduri. Alte 7 miliarde de euro ar urma să fie economisite prin înghețarea nominală a unor cheltuieli, iar 16 miliarde de euro se bazează pe estimări optimiste privind creșterea încasărilor fiscale.

Scopul acestui plan este reducerea deficitului bugetar la 4,6% din PIB până în 2026. Totuși, atât piețele financiare, cât și Fondul Monetar Internațional estimează că deficitul real ar putea ajunge la 6%, cu excepția implementării unor măsuri mai drastice și realiste.

Planul lui Bayrou este contingentat de două criterii esențiale:

• creșterea cheltuielilor militare cu 8,5 miliarde de euro pentru următoarele 24 de luni, conform unei directive a președintelui Emmanuel Macron;
• creșterea costurilor pentru serviciul datoriei, estimându-se că, conform BNP, datoriile vor ajunge la 2,5% din PIB în 2026 și vor continua să crească, atingând 3,2% în 2029.

Provocările politice ale lui Bayrou

Pe lângă dificultățile financiare, Bayrou se confruntă și cu provocări politice semnificative, notează Reuters. Guvernul său minoritar depinde de sprijinul altor partide pentru aprobarea bugetului. O coaliție formată din stânga și extrema dreaptă, care l-a exclus pe Michel Barnier anul trecut, ar putea să destabilizeze administrația. Chiar dacă deciziile pentru menținerea guvernului vor fi luate până la alegerile din 2027, acest lucru ar putea implica cerințe din partea partidelor, afectând coerența pachetului de măsuri.

Evoluția piețelor financiare în contextul francez

În prezent, Franța beneficiază de o politică monetară relaxată în zona euro, unde BCE a redus ratele dobânzilor, reducând astfel presiunea asupra diferentelor de randament. Randamentul premium al obligațiunilor pe 10 ani comparativ cu cele germane este de 75 de puncte de bază, similar cu cel de anul trecut.

Cu toate acestea, Franța se împrumută la costuri mai ridicate decât Spania și la niveluri comparabile cu Grecia, care anterior era văzută ca fiind „cercetată” de piețe. Prin urmare, Franța a fost considerată a fi în tranziție spre „viteza a doua” în zona euro, mutându-se pe o așa-numită „periferie”, de la statutul anterior de jucător puternic în „nucleu”.

Dacă nu se adoptă schimbări semnificative în politicile economice, țara riscă să se mențină în această poziție pe termen lung, conform Reuters. Piețele financiare așteaptă un stimul fiscal sau un nou guvern capabil să implementeze reformele necesare.