„O veste deloc îmbucurătoare” pentru România: Ministrul de Externe discută despre bugetul UE propus
Oana Țoiu, șefa diplomației externe, a declarat că propunerea președintelui Comisiei Europene pentru bugetul UE 2028-2034 reprezintă „o provocare pentru România”, având în vedere comasarea agriculturii cu sectorul coeziunii, ceea ce a stârnit nemulțumiri în Parlamentul European.
Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a afirmat într-un interviu pentru RFI că Bucureștiul susține critica Parlamentului European față de propunerea Ursulei von der Leyen pentru un buget record de 2 trilioane de euro, în creștere față de predecesorul de 1,2 trilioane.
„Ne aliniem poziției Parlamentului European, care solicită o implicare mai pronunțată din partea sa, având în vedere că europarlamentarii sunt singurii aleși direct de cetățeni. Colaborarea europarlamentarilor români este una bună, atingând consensuri pe subiecte de interes național. Recent, am avut o întâlnire alături de președintele Nicușor Dan și întreaga echipă de europarlamentari pentru a asigura o voce unitară în reprezentarea intereselor naționale”, a declarat Oana Țoiu.
„Vedem în față o provocare pentru România”
Discutând despre restructurarea bugetului UE, Oana Țoiu a menționat că vedem „o provocare pentru România”.
„Noua abordare care corelează alocările financiare cu obținerea de rezultate și reforme este constructivă, dar complicată, având în vedere istoria României de a pierde miliarde din cauza incapacității de a susține intervalele de reformă necesare pentru acest tip de finanțare.”
„Aceasta nu înseamnă că ne opunem alocării bazate pe rezultate, dar trebuie să fim conștienți că sunt domenii în care este esențial să menținem predictibilitatea finanțării, cum ar fi agricultura.”
„În agricultura, o veste mai puțin optimistă este diminuarea bugetului alocat acestui sector, un subiect ce necesită discuții ulterioare”, a adăugat ministrul de Externe.
Oana Țoiu a găsit și „o veste bună” în propunerea de buget UE:
„O veste pozitivă este menținerea unei componente sociale transversale în alocările financiare. Asta înseamnă că orice finanțare trebuie să ia în considerare integrarea socială, fapt vital pentru România, având în vedere necesitatea de a asigura buna integrare a tuturor categoriilor pe piața muncii.”
„Împingem pentru mai multă claritate”
Oana Țoiu a evidențiat că negocierile pentru bugetul UE vor continua, iar vineri o echipă a MAE se va afla la Bruxelles, cu implicarea ministerelor Economiei, Agriculturii, Fondurilor Europene și Finanțelor.
„Negocierile se vor desfășura pe diverse paliere și continuăm să cerem mai multă claritate. Anunțul Ursulei von der Leyen este vag, iar detalii suplimentare sunt esențiale pentru viitoarele negocieri. Colaborăm strâns cu europarlamentarii care, din nou, trebuie să fie mai implicați în acest proces de negociere”, a adăugat Țoiu.
Propunerea de buget avansată de Ursula von der Leyen subliniază importanța competiției economice și a cheltuielilor pentru apărare, acordând mai puțin timp fondurilor europene pentru agricultură și coeziune.
Comisia Europeană sugerează integrarea fondurilor de coeziune și agricultură într-un plan național unitar pentru fiecare stat membru, ceea ce ar putea pune în competiție aceste finanțări cu alte fonduri, avertizează eurodeputatul Siegfried Mureșan.
Conform oficialilor, 300 de miliarde de euro sunt destinați agriculturii, iar 218 miliarde pentru fondurile de coeziune, visând reducerea discrepanțelor între regiunile Uniunii. De asemenea, 451 miliarde de euro se vor aloca pentru un fond de „Competiție Europeană” și 131 miliarde pentru apărare și proiecte spațiale.
Propunerea bugetului pentru perioada 2028-2034 va intra într-un proces de negociere complex, ce necesită unanimitate în Consiliul European și votul majorității în Parlamentul European, potrivit publicațiilor Financial Times și Politico.
