Iunie aduce valuri extreme de căldură: Riscurile asociate cu temperaturile ridicate la începutul verii

În România, luna iunie a înregistrat cele mai scăzute niveluri de precipitații din istoria măsurătorilor meteorologice, cu zone în care temperatura medie a depășit cu 5 grade Celsius normalul. O analiză realizată de InfoClima.ro arată că intensitatea valurilor de căldură din această lună a crescut mai rapid decât cele din iulie, ceea ce reprezintă un pericol.

În iunie 2025, un val excepțional de căldură a afectat o porțiune semnificativă din vestul Europei, unde s-au înregistrat condiții de stres termic extrem. Această intensitate a căldurii a fost agravată de temperaturile record ale apelor în vestul Mediteranei. Într-un context global de schimbări climatice, astfel de valuri de căldură devin din ce în ce mai probabile, fiind mai frecvente, mai intense și având un impact semnificativ asupra populației din întreaga Europă.

Acest val de căldură a lovit Europa mai devreme decât era de așteptat, cu temperaturi extrem de ridicate prevăzute de obicei doar la sfârșitul lunii iulie sau în august.

Pericolele căldurii extreme care apare devreme în sezon sunt amplificate de faptul că oamenii nu s-au adaptat încă la temperaturile specifice verii. Studiile arată că, deși toate valurile de căldură sunt influențate de schimbările climatice, intensitatea celor din luna iunie a crescut mai rapid decât a celor din iulie, ceea ce crește riscul apariției unor episoade de caniculă timpurii, potrivit analizei expertului în fenomene extreme, Bogdan Antonescu.

În România, stresul termic cauzat de căldura extremă nu mai este o excepție, ci o realitate tot mai frecventă. Analiza bazată pe indicele UTCI indică clar:

Intensitatea căldurii a crescut în ultimele 80 de ani, iar sudul și sud-vestul țării sunt cele mai afectate, având sute de ore de caniculă anual și o creștere de peste 15–20 de ore pe deceniu.

Distribuția geografică a stresului termic arată disparități, zonele montane fiind relativ protejate, în timp ce regiunile de câmpie se confruntă cu un risc termic din ce în ce mai crescut.

Diferențele față de media națională subliniază existența unor “puncte fierbinți” în care populația este constant expusă unui stres termic mai mare decât media.