Impactul mesajelor extremiste în viața cotidiană: un semnal de alarmă emis de Institutul Elie Wiesel

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR-EW) atrage atenția asupra creșterii alarmante a antisemitismului în România, atât în comunicările publice, cât și prin organizarea unor evenimente speciale, conform raportului său anual de monitorizare.

• Raportul evidențiază o creștere a vandalizărilor în spațiile publice, formarea de grupuri online de crimă organizată promovând mesaje instigatoare la violență și ură, și o reprezentare politică extremistă în expansiune, subliniind necesitatea unor măsuri concrete pentru combaterea discursului extremist.

Apogeul radicalizării emise de mesaje politice

Studiul institutei menționează că alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost influențate de ascensiunea surprinzătoare a candidatului independent Călin Georgescu, care idolatrizează figuri precum mareșalul Ion Antonescu și liderul Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu. De asemenea, un eveniment dedicat comemorării lui Codreanu a avut loc în județul Ilfov, contrar legislației care interzice astfel de întâlniri.

Partidele POT, AUR și SOS România au acumulat o treime din mandatele parlamentare, ceea ce reflectă o diviziune profundă în societatea românească. Concluziile raportului indică perioada alegerilor prezidențiale ca un moment de vârf pentru radicalizare și o creștere semnificativă a extremismului de dreapta.

În timpul alegerilor, actele de ură și violență împotriva minorităților au crescut semnificativ. Studiul subliniază că evreii, romii, persoanele LGBTQ+ și jurnaliștii sau cercetătorii care au abordat subiectul extremismului au fost vizibili amenințați. Investigații recente au scos la iveală legături între candidați precum Călin Georgescu și grupuri violente care promovează idei extremiste.

Raportul Institutului Elie Wiesel constată o intensificare a sentimentelor de ură și agresivitate în societate față de minorități în timpul alegerilor, cu amenințări adresate comunității evreiești, rome și LGBTQ+, dar și jurnaliștilor care au documentat aceste evenimente.

„Transmisiile mesaje extremiste din mediul online în sfera politică reală au determinat instituțiile statului să înceapă investigații penale conform OUG nr. 31/2002. Au fost deja închise anumite dosare și 14 persoane au fost trimise în judecată. De exemplu, pentru prima dată, după multiple semnalări publice, parchetul a trimis în judecată opt persoane pentru participarea la evenimente care au promovat memoria lui CZ Codreanu și simbolurile legionare.”

Creșterea simbolurilor naziste și a mesajelor extreme în spațiul public

Studiul arată o înmulțire a semnelor svastice, vandalizărilor, reprezentărilor grafice și instigărilor la violență, precum și a promovării cultului legionarilor.

Înainte de inaugurarea Memorialului Holocaustului Evreilor din Bucovina, panouri memoriale din Siret au fost vandalizate.

Cimitirul Evreiesc din Bacău a fost ținta profană, zeci de morminte fiind vandalizate cu simboluri naziste, iar un membru al grupării Noua Dreaptă a fost incriminat pentru expunerea simbolurilor legionare pe ușile unei sinagogi din București.

În orașe, stickere și graffiti cu mesaj antisemit sau simboluri legionare au fost observate chiar și în transportul public. Un exemplu notabil menționat în studiu este o inscripție din metrou, ciuntita la violență împotriva evreilor.

Evenimentele care promovează extremismul de dreapta în România

Institutul raportează că atât organizații, cum ar fi Ziarul Lumina sau Rost Online.Ro, legate de Biserica Ortodoxă Română, precum și diverse instituții culturale, au organizat evenimente ce susțin narațiuni distorsionate despre trecutul evreilor.

„În noiembrie 2024, Ziarul Lumina a publicat un articol cu titlul: „În această țară, românii și evreii au trăit întotdeauna în armonie.” Rețelele de mass-media asociate Patriarhiei Române au acoperit vizita ambasadorului Israelului în România, Lior Ben Dor, la Patriarhul Daniel, subliniind aceeași afirmație.”

Studiul menționează artistul Tara von Neudorf, al cărui lucrări cu mesaje antisemite au fost expuse în Sibiu și București.

În cadrul comemorării neo-legionare din 14 mai 2024, trupa Familia Udrea a susținut un concert purtând îmbrăcăminte cu imagini ale unor figuri legionare.

Lansarea unei lucrări a generalului în rezervă Radu Theodoru s-a desfășurat la Teatrul „Infinit” din București, evenimentul fiind organizat sub auspiciile Statului Major Vlad Țepeș, o entitate paramilitară investigată pentru acțiuni privind o lovitură de stat, având posibil sprijin din partea Rusiei.

Mesajele și simbolurile extremiste sunt din ce în ce mai frecvente în comerț, fiind vândute sub forma de cărți, sticker-e, insigne sau haine, atât în librării online, cât și fizic în diverse locații. Aceste exemple contribuie la normalizarea semnelor și valorilor legionare în comunicarea vizuală publică, conform analizei.