Comisia Europeană dă astăzi startul revizuirii bugetului UE, suma estimată fiind de 1,7 trilioane de euro

Propunerea bugetului pentru perioada 2028-2034 preconizează o creștere față de bugetul anterior de 1,2 trilioane de euro destinat celor șapte ani anteriori. Această sumă ar putea suferi modificări înainte de anunțul oficial de miercuri al Comisiei, fiind de așteptat să fie ajustată în cadrul negocierilor cu statele membre și cu Parlamentul European.

Comisia Europeană va face astăzi publică propunerea sa de buget pentru perioada 2028-2034, pregătind astfel o luptă laborioasă cu statele membre și Parlamentul European.

Principala idee a noului buget este regrouparea unor sute de programe în planuri naționale, oferind astfel capitalelor mai multă libertate în gestionarea cheltuielilor și având ca obiective stimularea priorităților noi, cum ar fi apărarea și competitivitatea.

Beneficiarii tradiționali ai fondurilor UE, precum fermierii și autoritățile regionale, s-au manifestat deja împotriva noilor propuneri. Aceștia reprezintă împreună peste 750 de miliarde de euro din cheltuielile actuale.

Conform informațiilor citate, majoritatea subvențiilor agricole va rămâne în bugetul următor, însă regiunile ar putea primi mai puțini bani, o idee care va genera opposition din mai multe surse, inclusiv din partea Parlamentului European.

O altă propunere sugerează menținerea unei părți a bugetului neangajate, pentru a permite alocarea de fonduri în funcție de nevoi, ceea ce ar putea diminua suma primită de fiecare țară.

Bruxellesul are, de asemenea, în vedere condiționarea plăților de realizarea unor reforme, un model aplicat pentru prima dată în cadrul fondului de redresare post-pandemic.

Buget estimat de 1,7 trilioane de euro

Conform discuțiilor recente, Comisia ar putea propune un buget de aproximativ 1,7 trilioane de euro, aceasta fiind confirmată de mai mulți oficiali și diplomați ai UE, dar suma poate suferi modificări. Comparativ, bugetul pentru perioada 2021-2027 a fost de 1,2 trilioane de euro.

Creșterea estimată pentru următoarele șapte ani nu este neobișnuită, având în vedere că este probabil ca guvernele naționale să reducă suma înainte de aprobarea finală care trebuie să fie realizată înainte de finalul anului 2027.

Cea mai mare parte a bugetului provine din contribuțiile celor 27 de guverne europene, iar veniturile adiacente, cum ar fi taxele vamale și taxa pe plastic, completează bugetul.

Redirecționarea fondurilor și provocările financiare

Propunerea de buget a Comisiei se concentrează pe redirecționarea fondurilor de la cheltuielile tradiționale, cum ar fi agricultura și dezvoltarea regională, către noi priorități precum apărarea și inovarea.

Pe lângă necesitatea de a aloca fonduri pentru apărare și securitate, bugetul viitor al UE se confruntă și cu provocări legate de datoriile acumulate în perioada pandemiei de Covid, când blocul a împrumutat 800 de miliarde de euro pentru a sprijini economia. Se estimează că rambursarea acestor datorii va costa între 25 și 30 de miliarde de euro anual începând din 2028.

Cu o creștere economică lentă și un număr tot mai mare de cheltuieli, von der Leyen le-a indicat marți comisarilor că vor trebui să facă față unor reduceri de fonduri pentru toate programele.

Obținerea aprobării bugetului reprezintă o provocare considerabilă pentru von der Leyen.

Atât Franța, cât și Germania au exprimat rezerve în legătură cu creșterea cheltuielilor, iar exemplele nu se limitează doar la aceste țări. Marți, premierul francez François Bayrou a anunțat un buget național prin care se preconizează economii de 43,8 miliarde de euro, fiind imediat amenințat cu demiterea de către parlament.

Distribuția fondurilor

Comisia intenționează să aloce 946 de miliarde de euro pentru „modelul social și calitatea vieții în Europa”, ceea ce ar putea include politica regională și politica agricolă comună, care în prezent reprezintă două treimi din bugetul UE.

Dacă aceste estimări se confirmă, subvențiile pentru agricultori și plățile destinate regiunilor mai puțin dezvoltate vor avea o pondere mai mică în totalul cheltuielilor viitoare.

Comisia va aloca, de asemenea, 522 de miliarde de euro pentru „competitivitate, prosperitate și securitate”, 190 de miliarde de euro pentru „Europa globală” ce include ajutorul pentru dezvoltare și asistența pentru țările vecine, și 107 miliarde de euro pentru un fond numit „administrație”, ce acoperă salariile angajaților UE.

Un fond specific destinat Ucrainei va avea o valoare de 88 de miliarde de euro pe parcursul următorilor șapte ani.

Separat, Comisia va propune trei noi taxe care vizează deșeurile electrice, produsele din tutun și companiile din UE cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pentru a gestiona datoria comună post-pandemică.

Reactia Parlamentului European

Parlamentul European și-a exprimat opoziția față de unele propuneri preliminare ale Comisiei, inclusiv consolidarea Politicii Agricole Comune și a Politicii de Coeziune într-un singur fond, sau diluarea rolului regiunilor în favoarea guvernelor centrale în ceea ce privește alocarea banilor pentru dezvoltare regională.

„Este crucial ca politica de coeziune și politica agricolă comună să își mențină identitatea separată. În ultimele săptămâni, Comisia a dorit să le combine, ceea ce ar afecta predictibilitatea pentru beneficiari. Parlamentul European s-a opus, la fel ca multe state membre, fermierii și alți beneficiari”, a declarat marți europarlamentarul Siegfried Mureșan într-un interviu.

„Pentru Parlamentul European este vital ca fondurile să fie alocate direct regiunilor, deoarece acest lucru sporește relevanța fondurilor la nivel local. Vrem ca aceste alocări să fie păstrate. Cred că Comisia nu va implementa diluarea propusă. Va trebui să ne asigurăm că fondurile rămân suficiente”, a adăugat acesta.

„Recuperarea întârzierilor este urgentă”

Mureșan a subliniat marți că România a contribuit cu 34 miliarde de euro de la aderare și a primit 103 miliarde euro.

El a atras atenția asupra întârzierilor din actualul exercițiu bugetar.

„În perioada 2021-2023, România s-a concentrat pe absorbția fondurilor din bugetul anterior, ceea ce a fost o decizie corectă, și apoi pe PNRR. Cu bune și rele, suntem pe medie europeană”, a spus Mureșan.

„Însă întâmpinăm întârzieri considerabile în actualul exercițiu bugetar, având o rată de absorbție doar de 15% pentru perioada 2021-2027. Este necesară o accelerare a absorbției fondurilor de coeziune pentru a deveni credibili atunci când cerem din nou resurse financiare. Trebuie să recuperăm rapid întârzierile”, a conchis el.