Patru milioane de români se confruntă cu „o boală neglijată”. „Ca medic de familie, nu am opțiuni de trimitere” / Ce măsuri ia statul

În România, există un singur centru dedicat unei abordări integrate în tratamentul obezității, afecțiune ce afectează 22,5% din populație. Pe lângă lipsa locurilor disponibile pentru tratament, persoanele care suferă de obezitate se confruntă și cu prejudecăți sociale. Aceasta, chiar dacă experții precizează că „obezitatea nu este o alegere personală sau rezultatul lipsei de voință”.

Considerată mult timp o consecință a stilului de viață, obezitatea a fost recunoscută recent în România ca o boală cronică.

Dr. Daciana Toma, medic de familie din București, subliniază că obezitatea este „o boală orfană, pentru care nu există soluții”, iar în cadrul sistemului public de sănătate, nu are unde să trimită pacienții pentru a beneficia de un tratament adecvat, interdisciplinar.

„Ce le spunem pacienților cu obezitate care nu pot accesa servicii medicale private? Ca medic de familie, nu am unde să îi îndrum”, a declarat dr. Toma în cadrul unei dezbateri organizate de Asociația Împreună împotriva obezității.

Centrul Integrat de Management al Obezității se află la Timișoara, în cadrul Spitalului Județean de Urgență, unde toate consultațiile sunt decontate cu bilet de trimitere de la medicul de familie.

Acest centru reunește specialiști din diverse domenii medicale, capabili să ofere diagnostice precise și planuri de tratament personalizate pentru pacienți.

Echipa multidisciplinară include diabetologi, nutriționiști, endocrinologi, cardiologi, gastroenterologi, specialiști în dietetică, psihologi, pneumologi, și chirurgi specializați în intervenții metabolice.

„Situația din București este puțin mai favorabilă”

Dr. Daciana Toma afirmă că, în București și alte orașe, există servicii private de calitate superioară, dar care rămân inaccesibile pentru majoritatea pacienților.

Solutia propusă de dr. Toma constă în a direcționa pacienții „pe specializări”: la diabetologie sau endocrinologie.

„Deși în București este o situație mai bună, în alte zone ale țării medicii diabetologi nu au acceptat de mult timp pacienții cu obezitate, din cauza percepției că aceștia sunt pacienți dificili,” a explicat dr. Toma.

În schimb, în București majoritatea diabetologilor primesc acești pacienți.

„Însă, sunt constrânși de lipsa decontării medicamentelor pentru obezitate, iar consultările legate de nutriție consumă foarte mult timp,” a adăugat medicul.

„Pacientul cu obezitate suportă costurile, dacă își permite. Dacă nu, nu am cum să îl trimit”

Dr. Daciana Toma subliniază că abordarea obezității necesită un proces complex: „Este nevoie de cele mai bune recomandări din partea specialiștilor, adaptate la viața pacientului.”

„Se discută mult despre ce ar trebui realizat, însă ne lipsesc resursele și un plan integrat. Nu există un sistem financiar care să acopere aceste tratamente, iar intervenția psihologului și nutriționistului este esențială, dar nu este decontată,” a adăugat ea.

4 milioane de români se confruntă cu obezitate

Obezitatea are o prevalență de 22,5% în România, adică „aproximativ 4 milioane de români suferă de această afecțiune,” afirmă prof. dr. Cătălina Poiană de la Institutul Parhon din București.

De asemenea, aceasta avertizează asupra creșterii alarmante a adulților cu indice de masă corporală crescut, previzionând că, până în 2025, 70% dintre adulți vor avea un IMC crescut și 39% vor fi obezi.

Estimările specialiștilor sugerează că, până în 2030, peste 10 milioane de adulți ar putea avea un IMC crescut.

Obezitatea poate provoca complicații majori, precum diabet, hipertensiune, risc crescut de accidente vasculare cerebrale și apnee în somn, a mai spus dr. Poiană.

Reducerea cazurilor de obezitate ar contribui semnificativ la diminuarea acestor complicații.

„Nu este o alegere personală”

Pentru a încuraja pacienții cu obezitate să caute ajutor medical, trebuie să se depășească stigma și să se conștientizeze că „obezitatea nu este rezultatul unei alegeri sau al lipsei de voință,” explică dr. Cătălina Poiană.

„Există multe strategii pe care le putem implementa, una dintre ele fiind schimbarea modului în care percepem obezitatea - aceasta nu mai trebuie văzută dintr-o perspectivă pur estetică, ci ca o afecțiune cronică complexă cu posibile complicații.”

„Trebuie să nu mai discutăm despre obezitate ca o problemă legată de stilul de viață, ci ca despre unul din tipurile de boli biologice complexe. Apetitul este controlat de interacțiunea complexă dintre intestin și creier,” adaugă dr. Andreea Ciudin Mihai, medic endocrinolog.

Cea mai răspândită boală netransmisibilă

Obezitatea este considerată cea mai răspândită afecțiune netransmisibilă. Aceasta rezultă dintr-o combinație de factori genetici, psihologici, de mediu și comportamentali, conform dr. Andreea Ciudin Mihai.

„Grăsimea acționează ca un organ endocrin care poate începe să funcționeze autonom. Dacă este diagnosticată la timp, obezitatea poate fi un fenomen reversibil, dar în stadiile avansate devine ireversibilă și necesită tratament pe termen lung,” explică medicul.

Există diverse tipuri de obezitate, iar tratamentul trebuie să fie personalizat.

Studiile științifice clasifică pacienții cu obezitate în 4 categorii:

• Persoane cu „creier înfometat”;
• Persoane cu „intestin înfometat”, care absorb îngrijorător de rapid hrana;
• Persoane care consumă alimente din cauza unor probleme emoționale;
• Persoane care nu reușesc să ardă suficiente calorii.

Cauzeale obezității

Tratamentul pacienților cu obezitate pe baza tipului de afecțiune duce la rezultate mai eficiente decât simpla clasificare pe categorii,

Cauzele ce contribuie la obezitate sunt:

• Factori biologici: creierul influențează comportamentul alimentar și apetitul;
• Factori genetici: între 40% și 70% din greutate este influențată de moștenirea genetică;
• Factori psihologici: stresul afectează apetitul;
• Factori sociali: inegalități în accesul la servicii de sănătate;
• Medicamente: anumite medicamente pot conduce la creșterea în greutate;
• Factori de mediu: obiceiuri alimentare nesănătoase și stil de viață sedentar.

„Mulți dintre acești factori sunt incontrolabili,” explică medicul.

Dr. Andreea Ciudin Mihai aduce în discuție persoanele care simt nevoia de a consuma dulce.

„Pacienții cu obezitate nu își doresc să fie în această situație. O persoană poate avea un metabolism lent din cauza dezechilibrelor hormonale. Un pacient a fost diagnosticat cu un aport caloric zilnic sub jumătate din norma necesară, dar continua să nu fie crezută când afirmă că nu mănâncă,” relatează medicul.

O epidemie

„Epidemia de obezitate” ar putea deveni o problemă majoră de sănătate publică globală în viitorul apropiat, avertizează dr. Cătălina Poiană.

„Studiile efectuate de endocrinologi și cardiologi arată că valorile actuale sunt deja mai mari decât cele estimate pentru următoarele două decenii.”

Este anticipat ca 60% dintre adulți și o treime dintre copii și adolescenți să fie supraponderali sau obezi până în 2050, conform cercetării publicate în revista Lancet.

Comparativ cu 1990, numărul persoanelor supraponderale și obeze s-a dublat.

În România există o insuficientă implicare din partea politicienilor pentru a implementa programe naționale de prevenire a obezității, susține Cătălina Poiană.

O altă barieră este lipsa decontării medicamentelor pentru tratamentul obezității, lăsând pacienții să suporte costurile.

„Este imperios necesar să elaborăm programe naționale de sănătate care să aloce resurse pentru diagnosticare și tratamente, deoarece există opțiuni terapeutice. Trebuie să știm tipul de obezitate al fiecărui pacient, dar și complicațiile asociate. În multe situații, pe lângă modificările stilului de viață, intervențiile farmacologice sunt necesare, iar în cazurile cu risc crescut de recidivă, intervențiile chirurgicale devin esențiale.”

De asemenea, Cătălina Poiană consideră că evaluarea obezității doar în funcție de indicele de masă corporală este o abordare superficială.

Pacienții ar trebui să fie evaluați sub toate aspectele funcționale și în raport cu disfuncționalitățile cauzate de acumularea de țesut adipos.

Dr. Poiană subliniază că educația în domeniul obezității trebuie îmbunătățită pentru toți profesioniștii din sănătate.

Ce măsuri adoptă alte țări europene?

În Austria, aproximativ 50% dintre adulți și 30% dintre copii sunt supraponderali, conform spuselor lui Kurt Widhalm, specialist în medicină nutrițională.

16,8% dintre persoanele cu vârsta de peste 15 ani suferă de obezitate.

Tinerii se îngrașă mai rapid decât generațiile anterioare, ceea ce duce la o apariție tot mai timpurie a obezității.

Austria recunoaște gravitatea situației și se angajează să implementeze măsuri preventive în fața obezității,” subliniază specialistul.

Asigurarea de sănătate în Austria nu decontează medicamentele pentru obezitate, ci sprijină intervențiile chirurgicale bariatrice doar pentru cei care depășesc un anumit indice de masă corporală.

Mai puțin de 1% din cheltuielile de sănătate sunt dedicate măsurilor preventive, o valoare constantă de ani de zile. Cheltuielile rezultate din problemele de sănătate costă semnificativ, iar investițiile în sănătate se vor amortiza rapid.”

Medicul austriac își exprimă susținerea pentru recunoașterea obezității ca o boală cronică.”

Aproape un sfert din populația Lituaniei este obeză

În Lituania, rata obezității depășește media regională, cu 29,6% dintre femeile adulte și 26,7% dintre bărbații adulți fiind afectați.

57% din populație este supraponderală.

Cifrele arată o tendință îngrijorătoare în rândul copiilor: 6,6% dintre cei cu vârste între 2 și 6 ani sunt supraponderali, iar 2,7% sunt obezi.

În rândul copiilor cu vârste între 7 și 17 ani, 15,7% sunt supraponderali, iar 7,1% suferă de obezitate.

Specialiștii din Lituania menționează că, dincolo de sedentarism, costul ridicat al alimentelor sănătoase determină multe persoane să opteze pentru alternative ieftine și nesănătoase.