Președintele Nicușor Dan, criticat de un doctorand român de la Universitatea Heidelberg: „Domnul Nicușor Dan dorește să meargă prea departe cu aceste chichițe.”
Recenta sa apariție publică, la conferința de presă de luni de la Cotroceni, a stârnit observații asupra modului în care „acțiunile președintelui se aliniază, intenționat sau nu, cu valorile și discursul extremist prezent în România”.
Într-un interviu acordat SpotMedia, istoricul Emanuel Grec, doctorand la Universitatea din Heidelberg, a comentat: „Călin Georgescu, Potra și alții nu au apărut din senin.”
Discuția a fost generată de declarațiile președintelui Nicușor Dan, care a menționat, la Cotroceni, că există aspecte „extrem de neclare” în legea ce vizează interzicerea organizațiilor fasciste sau legionare. El a adus în discuție o asociație din Făgăraș ce promovează rezistența anticomunistă, având membri din mișcarea legionară.
„Această asociație este sau nu legionară? Legea nu precizează clar. Legea impune închisoare pentru constituirea de organizații cu caracter legionar. Eu nu cred că este cazul, consider că este legitim să existe o organizație care să susțină rezistența anticomunistă din munții Făgăraș. Legea trebuie să fie explicită”, a declarat Nicușor Dan.
Emanuel Grec consideră că afirmațiile președintelui sunt îngrijorătoare.
„Aceste declarații încalcă libertăți fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, un motiv denunțat și de partidele AUR, POT și alte entități care au contestat situația, sugerând că simbolurile extremiste trebuie evaluate pe baza conținutului acestora”, a subliniat Grec în interviul acordat SpotMedia.
„Acest tip de contestare, având ca proveniență pe președintele României, ar putea constitui o formă gravă de relativizare a fascismului românesc și a legionarismului”, a adăugat istoricul.
Grec consideră că nu este nevoie ca legea să contureze în mod exhaustiv definiția unui legionar, subliniind că problema reală constă în aplicarea acesteia.
„Acțiunile președintelui se aliniază cu valorile și discursul extremist”
„Există numeroase cazuri documentate de Institutul Wiesel și alte organizații referitoare la manifestații publice de natură legionară sau antisemită, care au fost ignorate. Călin Georgescu, Potra și ceilalți nu au apărut din neant. Aceste probleme persistă de mai mulți ani, înainte și după 2002”, afirmă istoricul.
„Domnul Nicușor Dan tinde să exagereze aceste chichițe legislative. Nu cred că acționează din dorința clarității legale, ci că în spatele acestora se află motive legate de înțelegerea istorică. Tot ceea ce face președintele, fie intenționat sau nu, se aliniază cu valorile și discursul extremist care au existat în România. A fost lăudat chiar de liderii actualei mișcări legionare pentru existența unei instituții numite Mișcarea Legionară”, concluzionează Emanuel Grec.
Legea care înăsprește pedepsele pentru fascism, contestată de Nicușor Dan la CCR
Președintele Nicușor Dan a contestat la Curtea Constituțională o lege care crește pedepsele pentru fascism, legionarism, rasism și xenofobie. Legea fusese anterior contestată la CCR de AUR, POT și SOS, fără succes.
Președintele a invocat în sesizarea sa lipsa de claritate a legii în definirea conceptelor de „legionar” și „fascist”, care ar permite „interpretări arbitrari ce pot conduce la abuzuri.” De asemenea, Nicușor Dan a atras atenția asupra posibilei restricționări a libertății de exprimare, a dreptului la informație și a accesului la cultură, având în vedere absența unor definiții precise.
Inițiatorul legii, deputatul Silviu Vexler, liderul Comunităților Evreiești în Parlament, i-a returnat președintelui în semn de protest Ordinul Național pentru Merit, iar mulți istorici și cercetători au considerat gestul lui Nicușor Dan „de neînțeles.”
