Impactul turbulențelor economice: Cum să ne gestionăm fricile și amânările

România se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade din ultimul deceniu, marcată de instabilitate politică crescută, un deficit bugetar în expansiune și eventuale măsuri fiscale dezavantajoase. În lumina acestor incertitudini, experții observă o tendință din ce în ce mai pronunțată în rândul populației: „conservarea financiară” – o reacție naturală prin care românii își transformă comportamentul economic din teama de a-și pierde veniturile.

Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar al României va ajunge la 8,6% din PIB în 2025, iar FMI subliniază că, fără reforme structurale, cheltuielile vor continua să depășească încasările.

Pe plan intern, autoritățile discută despre necesitatea unor măsuri considerate „nepopulare” pentru diminuarea deficitului, precum majorări de taxe și impozite. În același timp, costul vieții continuă să crească, iar rata de schimb a euro a depășit 5 lei, exercitând o presiune suplimentară asupra celor care au credite sau importă bunuri.

Deși inflația prezintă o ușoară reducere comparativ cu 2024, aceasta rămâne la un nivel ridicat, iar dobânzile bancare rămân peste 6% pentru depozitele în lei pe termen mediu, evidențiind un climat financiar delicat.

Modificări în comportamentul consumatorilor

În acest context, oamenii experimentează o dublă anxietate: teama de a pierde resursele și neîncrederea în capacitatea statului de a oferi stabilitate și protecție. Această teamă se traduce în comportamente observabile, cum ar fi scăderea consumului, utilizarea rezervelor financiare de urgență sau, în cazuri mai grave, abandonarea inițiativelor de investiții.

Conservarea financiară devine astfel un mecanism de autoapărare. Individul începe să își diminueze consumul, amână achiziții semnificative și devine mai precaut în cheltuieli, chiar și atunci când nu a resimțit imediat impactul unor măsuri economice. Emoțional, această stare se aseamănă cu retragerea într-un adăpost în timpul unei furtuni.

În această perioadă de conservare financiară, apar noi comportamente:

• amânarea achizițiilor mari: electrocasnice, vacanțe, mobilă, renovări sau autoturisme
• reducerea consumului zilnic: orientarea către produse mai accesibile, limitarea comenzilor online, preferința pentru fast-food sau gătitul acasă
• apela la rezerve financiare: mulți își folosesc economiile destinate „zilelor negre” pentru a-și acoperi cheltuielile lunare
• evitarea riscurilor: sunt mai puțin dispuși să își schimbe locul de muncă, să investească sau să demareze afaceri

Datele de la INS arată că inflația a ajuns la 4,9% în aprilie, iar creșterea constantă a prețurilor la diverse produse și servicii ar putea cauza un „moment mort” în economie, unde atât companiile, cât și cetățenii evită deciziile semnificative. Conform statisticilor INS, 61% din veniturile unei gospodării sunt destinate consumului.

Cercul vicios psihologic și economic

Deși conservarea financiară poate părea o alegere rațională la nivel individual, aceasta poate conduce la consecințe negative la nivel macroeconomic. O scădere semnificativă a consumului poate diminua cererea, provocând pierderi pentru afaceri și o colectare mai mică a impozitelor, ceea ce poate duce la impunerea unor măsuri fiscale suplimentare.

Astfel se conturează un cerc vicios în care teama se hrănește reciproc, generând blocaje economice. Când nu există certitudini, totul devine amenințător. Fără ancore de încredere – precum leadershipul, comunicarea clară și măsuri treptate – oamenii aleg să conserve și să nu riște.

Strategii pentru a evita blocarea în frică și amânare

Un aspect esențial în perioadele de criză economică este adaptabilitatea. Cei cu o stimă de sine ridicată reușesc să se adapteze mai ușor, având o anxietate mai scăzută. Este recomandat să ne stabilim un buget personal și familial. Disciplina este esențială pentru a naviga prin aceste momente. Este important să ne elaborăm planuri pe termen scurt, mediu și lung, care să țină cont și de eventuale dificultăți financiare.

Experiențele anterioare, cum ar fi pandemia, au lăsat urme în societate, iar turbulențele actuale adaugă un strat suplimentar de anxietate. Însă, istoria arată că am reușit să trecut prin perioade dificile: războaie, comunism, pandemii și alte crize.

Deși nu ne dorim să revenim la astfel de vremuri, fiecare situație dificilă aduce cu sine o perioadă de adaptare. Nu trebuie să pierdem din vedere că, deși banii sunt cruciali, relațiile interumane sunt și mai importante pentru bunăstarea noastră. Comportamentul de conservare este o reacție firească în această context.

În cele din urmă, este important să învățăm să ne gestionăm resursele financiare mai eficient. În perioadele de instabilitate, panica conduce adesea la alegeri eronate. Înțelegerea opțiunilor disponibile, modul în care funcționează bugetul propriu și aspectele la care trebuie să fim atenți ne conferă mai mult control și contribuie la o stare de echilibru.

Bogdan Stoian este psiholog clinician, licențiat în Psihologie, cu dublu masterat în Psihologie Clinică și Tehnici de Comunicare și Influență Socială.