Alexandru Rafila, despre timpul de aşteptare pentru o programare la RMN: „Comparativ cu Marea Britanie, unde pacienţii aşteaptă șase luni, la noi este mai bine.”
Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății, a afirmat că perioada de aşteptare de aproximativ două săptămâni sau o lună pentru o programare la RMN este considerată o durată „normală”. „La noi, pacienţii aşteaptă mai puţin. Am discutat cu colegi din Marea Britanie, unde timpul de aşteptare ajunge la șase luni,” a subliniat Rafila.
În cadrul emisiunii Insider politic, transmisă sâmbătă de Prima TV, ministrul a fost întrebat de ce românii trebuie să aştepte mult pentru o programare RMN în sistemul public de sănătate.
„Aşteptarea pentru anumite investigaţii este o realitate întâlnită în toate sistemele. La noi, pacienţii aşteaptă relativ puţin. De exemplu, pentru o afecțiune degenerativă sau cronică, un interval de aşteptare de două săptămâni sau o lună este considerat normal. Am discutat cu colegi din Marea Britanie, unde aşteptările sunt de șase luni. Există şi situaţii acute, în care nu se mai aşteaptă. De exemplu, în cazul unui accident vascular cerebral, RMN-ul este realizat de urgenţă,” a răspuns acesta.
„Un alt aspect care nu este adesea menționat este că pacienţii nu merg neapărat la un spital, ci caută un anumit medic. Astfel, ei se concentrează pe medic, nu pe spital. Acest lucru este diferit în alte ţări, unde pacienţii se prezintă la spitalul disponibil, iar medicul de guardă îi consultă. Dacă preferi un anume medic sau doreşti să efectuezi RMN-ul mai repede, o asigurare complementară de sănătate îţi poate oferi acces redus la aceste servicii. Aşa funcţionează lucrurile în multe locuri, mai ales în contextul contribuţiilor la sănătate... Ţineţi cont că doar 35% din venitul total provine din contribuţii la fondul de asigurări de sănătate, iar acest procent trebuie luat în considerare,” a mai adăugat Rafila.
În România, sistemul de sănătate are 17 milioane de asigurați, dintre care doar puțin peste 6,6 milioane contribuie efectiv, ceea ce generează o „problemă de sustenabilitate”, conform unui studiu recent.
Cei mai mult de 10 milioane de asigurați care nu plătesc contribuții includ categorii sociale care beneficiază de scutiri.
Contribuțiile la asigurările de sănătate acoperă aproximativ 40% din cheltuielile totale de sănătate din România și circa 60% din cheltuielile publice în domeniu, afirmă Radu Comșa, consultant în politici de sănătate și co-autor al studiului privind transparența finanțelor sistemului medical românesc. El adaugă că „nu este realist să așteptăm ca veniturile din contribuții să acopere toate cheltuielile.”
Referitor la categoriile exceptate, Comșa menționează că majoritatea nu sunt relevante pentru eventuale impozitări, deoarece nu generează venituri. Totuși, spre deosebire de Bulgaria și Ungaria, „toate celelalte state din regiune impun taxe pensionarilor,” a subliniat el.
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a anunțat că va propune Guvernului, până pe 30 iunie, un memorandum pentru optimizarea cheltuielilor instituției.
În acest context, Moldovan a discutat despre posibilitatea introducerii unei contribuții pentru pensionari în cadrul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).
„Avem în vedere extinderea bazei de contribuție la FNUASS. Există anumite categorii care ar trebui incluse nu neapărat pentru a genera venituri suplimentare, ci dintr-o considerentă socială, din respect față de noi înșine și față de ceilalți. De exemplu, pensionarii cu pensii care depășesc o anumită sumă, în jur de 3.000-4.000 lei,” a afirmat el.
