Primarii propun o soluție alternativă la reducerea propusă de Bolojan pentru polițiștii locali
Asociația Municipiilor din România a înaintat premierului o recomandare privind ajustarea numărului de polițiști locali, sugerând un raport de un polițist la fiecare 1.200 de locuitori, ținând cont de complexitatea problemelor din marile orașe. Președintele executiv al asociației, Emil Boc, primarul din Cluj-Napoca, a subliniat această propunere.
Afirmațiile sale au fost făcute în urma discuțiilor cu premierul Ilie Bolojan, ministrul Cseke Attila și reprezentanți din diverse nivele ale administrației locale, având ca subiect principal reforma administrației locale.
„A fost o întâlnire productivă și onestă, unde am abordat direct problemele. Ne-am concentrat pe un pachet de măsuri de austeritate destinat administrației locale, venind de asemenea cu propuneri de îmbunătățire. Unele sugestii au primit un ecou pozitiv, altele neutru și câteva nu au fost acceptate,” a declarat Emil Boc.
Consens pentru o reducere moderată
Boc a explicat că AMR a pus pe masă propunerea ca norma să fie stabilită la un polițist local per 1.200 de locuitori.
„Am înțeles intenția Guvernului de a reduce numărul polițiștilor locali. Totuși, am propus o cale de mijloc: norma să fie de un polițist la 1.200 de locuitori, nu la 1.000, cum propune Guvernul, și nici la 1.500, cum este acum. Având în vedere complexitatea și volumul problemelor din orașele mari, reședințele de județ, este necesară o asemenea schimbare. Încă analizăm propunerea și sperăm la o soluție justă, care să asigure servicii calitative. Menținerea orașului sub control este esențială,” a subliniat el.
Discuții despre austeritate în Parlament
De asemenea, s-a vorbit despre alocările financiare de la Guvern către UAT-uri, acestea fiind raportate la populație.
„La Cluj, avem o diferență considerabilă între datele recensământului, care arată 284.000 locuitori, și Evidența Populației, care indică între 330.000 și 340.000. Aproximativ 50.000 de persoane nu sunt incluse în calculul resurselor financiare. Este recunoscut că aceste cifre pot fi inexacte, din cauză că mulți cetățeni sunt în străinătate sau și-au luat cetățenia dar nu mai locuiesc în localitate. Încercăm să găsim un echilibru pentru o reprezentare corectă. Am înțeles și rațiunea Guvernului de a folosi recensământul ca standard în relația cu Uniunea Europeană, motiv pentru care am propus ca acest criteriu să fie aplicat și în legislația electorală,” a spus Boc.
El a adăugat că aplicarea datelor recensământului pentru a stabili numărul de parlamentari ar însemna o reducere naturală la 300, fără a fi nevoie de o legislație specifică.
„Prin adoptarea directă a datelor recensământului, numărul parlamentarilor ar scădea la 300. Această metodă s-ar putea folosi și pentru consilierii locali și județeni, având același punct de reper la Evidența Populației în timpul alegerilor pentru toate nivelurile administrative, dar bazându-ne pe recensământ pentru alte activități administrative,” a explicat Boc.
Limitarea polițiștilor locali, prioritară pentru Bolojan
Reducerea numărului de polițiști locali este unul dintre aspectele cheie ale planului de reformă a administrației publice locale, conform anunțului din 18 iulie al premierului Ilie Bolojan. El a declarat că va colabora cu primarii marilor orașe pentru ajustarea normei de un polițist la mia de locuitori.
„Ne propunem să reevaluăm numărul de polițiști locali, modificând norma actuală de un polițist la 1.000 de locuitori. Vom decide cifra exactă împreună cu principalele reședințe de județ, unde avem un număr semnificativ de polițiști locali,” a spus Bolojan.
A menționat Buzău ca un exemplu de oraș cu un număr excesiv de polițiști locali.
„Avem cazuri extreme: unele orașe funcționează cu un polițist la 2.000 de locuitori, în timp ce altele depășesc limita legală. Buzăul este un astfel de caz, aflat în această situație din cauza proceselor prelungite,” a explicat Ilie Bolojan.
Observațiile făcute pe teren au indicat că nu există mari diferențe între orașele cu mulți și cei cu puțini polițiști locali.
„Nu s-a observat că orașele cu mai puțini polițiști locali să aibă probleme de infracționalitate sau curățenie necontrolată, în timp ce orașele cu personal supradimensionat să experimenteze o situație diferită,” a conchis Bolojan.
