PROIECT DE LEGE: Modificări la pensiile magistraților și cine beneficiază de vechea formulă de calcul

PROIECT DE LEGE: Modificări la pensiile magistraților și cine beneficiază de vechea formulă de calcul
decizie Tribunal, Foto: Hanna Kuprevich / Alamy / Alamy / Profimedia

Noul proiect de lege referitor la pensiile din sistemul judiciar propune revizuirea a trei acte normative existente, vizând schimbarea modului de calcul pentru pensiile magistraților, personalului auxiliar al instanțelor și Curții Constituționale. Totuși, anumite categorii vor avea pensiile calculate conform formulei actuale, mai favorabile.

  • Formulă de calcul unificată pentru întreg sistemul judiciar
  • Întârzierea accesului la pensia de urmaș pentru soții supraviețuitori ai magistraților
  • Anumiți magistrați, totuși, se vor pensiona conform formulei curente
  • Experiența ca notar sau avocat nu mai contribuie la vechimea în magistratură

Primordial, Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor este modificată. Dacă anterior, legea solicita o vechime de minim 25 de ani în magistratură pentru pensionare, noul proiect menține această cerință, dar adaugă un prag suplimentar: vechimea totală în muncă trebuie să fie de 35 de ani. Vârsta minimă de pensionare va crește de la 60 la 65 de ani.

Cum se va calcula pensia magistraților conform noii formule

Calculul pensiilor pentru judecători, procurori, judecători CCR și magistrații-asistenți de la ÎCCJ și CCR se va face astfel: 55% din baza de calcul, care se referă la media indemnizațiilor și sporurilor avute în ultimele 60 de luni de activitate, înainte de pensionare. Pensia nu va depăși 70% din venitul net din ultima lună de activitate.

La acest moment, pensia reprezintă 80% din baza de calcul, calculată pe veniturile din ultimii doi ani de activitate, cu o limitare de 100% din venitul net avut în ultima lună, conform modificărilor recente aduse prin Legea nr. 282/2023, aplicabilă de la 1 ianuarie 2024.

Pentru magistrații care decid să se pensioneze după doar 20 de ani de activitate, penalizarea pe baza de calcul nu va mai fi de 1% pentru fiecare an lipsă până la 25 de ani, ci 2%. Totuși, aceștia vor trebui să aibă o vechime totală de 35 de ani în muncă.

Soțul supraviețuitor al unui magistrat va putea solicita pensia de urmaș de la 65 de ani, în loc de 60 de ani, cât era până acum.

Pentru cei care intenționează să se pensioneze conform legislației valabile înainte de 1 ianuarie 2024, care permitea pensionarea încă de la 47 de ani, nu va mai fi posibil ca pensia să depășească ultimul salariu.

Cine va continua să primească pensii mari dintre magistrați

Guvernul propune prin secțiunea „dispoziții tranzitorii” că magistrații care au primit decizia de pensionare înainte de aplicarea noii legi vor continua să ia pensiile conform reglementărilor actuale.

Aceeași prevedere se aplică și magistraților care primesc decizii de pensionare după intrarea în vigoare a noii legi, atâta timp cât cererile sunt înregistrate înaintea acestei date, precum și celor care îndeplinesc cerințele de pensionare la momentul intrării în vigoare, indiferent când depun cererile.

În continuare, aceste dispoziții tranzitorii permit pensionarea conform condițiilor mai favorabile actuale pentru magistrații ce sunt deja în sistem și îndeplinesc criteriile de pensionare. Pensionările de acest tip ar putea continua pentru magistrații care sunt acum eligibili, dar care aleg să rămână în activitate.

Rolul vechimii ca avocat sau notar în magistratură

O modificare notabilă introduce faptul că vechimea în magistratură nu va mai putea fi completată prin experiența obținută ca avocat, notar, personal de specialitate juridică în anisatele fostelor arbitraje de stat, grefier cu studii juridice superioare, consilier juridic sau jurisconsult.

Echivalarea timpului de lucru va fi posibilă doar pentru judecătorii financiari, procurorii financiari sau consilierii de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, și asta în termeni mai stricți.

Schimbările aduse Legii nr. 567/2004, care privește statutul personalului auxiliar din instanțe și parchete, sunt similare cu cele pentru procurori și judecători, incluzând și o creștere treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani, stabilită pentru 1 decembrie 2030.

Noul regim de pensionare va fi aplicabil și magistraților-asistenți și personalului de specialitate juridică de la Curtea Constituțională.

Recomandari
Show Cookie Preferences