Sindicatele din educație solicită demisia ministrului Daniel David, criticând „favoritismele politice și alianțele transpartinice”

Principalele trei federații sindicale din sistemul educațional, FSLI, FSE „Spiru Haret” și Alma Mater, îndeamnă la demiterea ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, pe care îl acuză de susținerea unor „măsuri împotriva educației”, stipulate în Legea nr. 141/2025, cunoscută sub denumirea de „Legea Bolojan”.

FSLI, FSE „Spiru Haret” și Alma Mater, care reprezintă interesele a peste un sfert de milion de lucrători din educație, insistă ca ministrul Daniel David să renunțe la funcția sa.

Într-o declarație publicată marți, 29 iulie, cele trei federații și-au manifestat „indignarea față de prevederile Legii nr. 141/2025 referitoare la învățământ”, descriindu-le drept o legislație „extrem de antisocială”.

„Guvernul Bolojan, cu un nivel ridicat de nepăsare și lipsă de responsabilitate, a împins sistemul educațional într-o criză nemaiîntâlnită în ultimii 35 de ani, întrucât aceste decizii implică o reorganizare majoră a învățământului preuniversitar într-un interval de aproximativ o lună. Este alarmant că asemenea măsuri au fost implementate fără un studiu de impact, așa cum ar fi fost de așteptat”, susțin liderii sindicali.

Aceștia îl incriminează pe ministrul Daniel David pentru neprotejarea intereselor educației:

„Ministrul Daniel David, șef al Educației și Cercetării, ar fi trebuit să-l informeze pe Prim-ministrul Ilie Bolojan că sistemul de educație este unul complex și că angajații săi nu sunt doar simpli obiecte de inventar, ci indivizi demni de respect, care nu merită umilința la care sunt supuși în prezent de actualii conducători”.

Federațiile consideră că anumite măsuri din lege pot avea „impact negativ serios”, precum:

• majorarea normelor didactice va rezulta în disponibilizări și suprasolicitarea cadrelor didactice;
• unirea școlilor va determina dispariția joburilor pentru sute de angajați;
• diminuarea compensării pentru orele suplimentare va descuraja profesorii să-și completeze normele, afectând materiile deficitare;
• directorii și inspectorii nu-și vor mai putea îndeplini sarcinile manageriale din cauza noilor cerințe de predare;
• învățământul superior și cercetarea sunt „sever subfinanțate”, existând riscul de concedieri și închideri de instituții.

„Educația nu a fost factorul care a dus la deficitul bugetar, ci atribuirea de funcții pe criterii politice, aranjamentele din umbră și alianțele transpartinice,” afirmă sindicaliștii.

Aceștia aduc și critici cu privire la „modificarea extensivă” a unui raport științific realizat de Institutul de Științe ale Educației ce analiza impactul negativ al noii legi: „Acest fapt ilustrează încă o dată că măsurile din Legea 141/2025 sunt strict financiare, fără a lua în calcul implicațiile dezastruoase ale acestora.”

Programe amplificate de proteste

Federațiile au anunțat că, începând cu miercuri, 30 iulie, aproximativ 150 de membri sindicaliști vor protesta zilnic la sediul Ministerului Educației. Protestele sunt planificate să continue și în zilele de 31 iulie, 1, 4, 5, 6 august și vor continua pe 13, 20, 27 august și 3 septembrie.

Pe 8 septembrie, odată cu începutul noului an școlar, este programat un „Protest pentru Educație” la care sunt așteptați să participe peste 30.000 de cadre didactice din toată țara.