Aproximativ 7.000 de limbi sunt vorbite în lume, iar limbajul economic este unul dintre cele mai puțin accesibile

Există în jur de 7.000 de limbi pe întreg globul, însă limbajul economic, deși recent apărut și nu foarte cunoscut, devine tot mai esențial.

Astăzi, cetățenii se simt adesea neputincioși în fața unui sistem pe care nu-l pot influența. Această idee este subliniată de Joe Earle, Cahal Moran și Zach Ward-Perkins în cartea 'Econocrația- Despre riscurile de a lăsa economia în mâna experților', care evidențiază cât de dificil este să participi la discuțiile despre economia sau politica actuală fără o bază solidă în limbajul economic.

Un sondaj realizat împreună cu YouGov a indicat că, din 1.696 de participanți, doar 12% se simt capabili să înțeleagă discursurile politicienilor și ale mass-mediei despre economie.

Pe măsură ce rolul economiei a crescut în societate, complexitatea ei a urmat aceeași traiectorie. Astăzi, discuțiile economice nu sunt accesibile pentru toată lumea, iar eforturile de a le face mai comprehensibile sunt insuficiente.

Laureat Nobel: „Este esențial să folosim un limbaj accesibil, nu doar jargon academic”

Inclusiv guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a sfătuit bancherii să evite terminologia dificilă și să comunice cu publicul într-un mod clar și ușor de înțeles, pentru a explica mai bine deciziile de politică monetară.

Jean Tirole, un laureat al Premiului Nobel în Economie, a recunoscut că jargonul utilizat de economiști este adesea o barieră pentru oamenii de rând: „Comunicăm în general cu experți din diverse domenii, dar pentru o democrație eficientă, este esențial ca mesajele noastre să ajungă la un public larg. Din păcate, termenii specializați pe care îi folosim ne limitează adesea în această direcție”.

Anual, mii de absolvenți de economie devin funcționari, consultanți sau economiști. Acestea sunt persoanele care își asumă responsabilitățile economice în beneficiul comunității.

Ei sunt familiarizați cu un limbaj tehnic dificil de înțeles pentru majoritatea oamenilor și își exercită autoritatea într-un context în care publicul general este dezavantajat.

Totuși, marile provocări ale lumii moderne, cum ar fi schimbările climatice sau crizele financiare, sunt adesea insuficient integrate în curriculele universitare sau sunt abordate superficial.

De multe ori, economia este considerată o știință complexă, care chiar îi pune pe gânduri și pe cei mai experimentați specialiști. Esența economiei constă în alegerile pe care indivizii și comunitățile le fac zilnic, fie în cadrul celor 20 de milioane de români, fie în rândul celor 8,2 miliarde de locuitori ai globului.

Participăm la economie când muncim, producem sau consumăm bunuri și servicii

Depindem de economiile noastre, fie prin veniturile noastre, fie prin activele pe care le deținem, iar dinamica economică este modelată de alegerile pe care le facem colectiv.

Indiferent dacă ne dorim sau nu, economia ne influențează în mod constant. Criza financiară din 2008 este un exemplu recent care ilustrează perfect această interdependență, așa cum a subliniat John Lanchester.

Lanchester a observat corect că există un decalaj semnificativ între cei care înțeleg aspectele economice și restul populației. Acest decalaj a fost, în parte, intenționat, fiind susținut prin utilizarea unor termeni complicati care le-au permis specialiștilor în finanțe să își creeze propriile reguli.

Deși pare complicată, economia este pertinentă pentru toată lumea deoarece ne influențează pe toți. Este crucial ca publicul să aibă o înțelegere mai bună a raționamentelor pe care se bazează experții economici, precum și a limitărilor acestora.

Numai printr-o mai bună înțelegere a economiei, cetățenii vor putea dialoga de la egal la egal cu specialiștii și liderii politici, evaluând corect raționamentele economice și solicitând responsabilitate.