Impactul negocierilor comerciale între UE și Trump: „Ne-a pus la colț”

Impactul negocierilor comerciale între UE și Trump: „Ne-a pus la colț”
Donald Trump și Ursula von der Leyen au discutat în Turnberry, Scoția, duminică, 27 iulie 2025. Credit: Jacquelyn Martin / AP / Profimedia

Procesul prin care Uniunea Europeană a ajuns să cedeze în fața strategiilor comerciale adoptate de Donald Trump a început să fie vizibil pe 10 aprilie. Tarifele impuse masiv de președintele american la începutul acelei luni au provocat instabilitate pe piețele globale, determinând investitorii să vândă active americane, temându-se de o recesiune. Când tendința de vânzare a crescut, Trump a acceptat să reducă taxele la 10% pe 9 aprilie, dar și UE a făcut concesii, observă Financial Times în analiza situației.

În data de 10 aprilie, Uniunea Europeană a suspendat măsurile de răspuns și a intrat în negocieri cu Statele Unite – descriind situația ca fiind presată de amenințarea tarifelor de 10% pe majoritatea importurilor europene, dar și de taxe adiționale pe oțel, aluminiu și automobile.

În loc să se alinieze cu Canada și China pentru a introduce represalii rapide ce ar fi afectat consumatorii și afacerile din SUA, Uniunea Europeană – împărțită de diferențe de opinie între statele membre – a preferat să îndure impactul, sperând să obțină un acord mai avantajos.

Conform unui acord preliminar încheiat în Scoția între liderul american și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, UE a permis o taxă vamală „de bază” de 15% aplicată de SUA, exceptând sectorul oțelului, care va fi reglementat printr-un sistem de cote.

Trump văzut ca un „bătăuș” în negocierile comerciale

Bucrurându-se că au evitat un conflict comercial transatlantic imediat, decidenții UE s-au întrebat dacă nu cumva ar fi putut negocia condiții mai favorabile dacă nu ar fi dat dovadă de slăbiciune de la început.

Un diplomat european a caracterizat situația spunând: „El e precum bătăușul din curtea școlii, iar noi nu am cooperat suficient pentru a-l contracara.” Acesta a amintit de vorba „Cei care nu rămân uniți, sunt pierduți individual.”

Georg Riekeles, un fost oficial al Comisiei implicat în negocieri în timpul Brexit-ului, a menționat că ultima inițiativă a UE de a implementa măsuri tarifare defavorabile de 93 de miliarde de euro asupra produselor americane a venit prea târziu.

„Putem spune că, în retrospectivă, ar fi fost util ca UE să reacționeze ferm în aprilie, sincronizându-se cu acțiunile Chinei, pentru a crea turbulențe economice și a exercita presiune asupra lui Trump”, susține Riekeles, acum expert la un think tank din Bruxelles.

Atacurile lui Trump la adresa piețelor europene și riposta UE

Președintele american percepe Uniunea Europeană drept un competitor care beneficiază necuvenit de pe piețele profitabile ale SUA, dar își îngrădește piețele prin diferite standarde și reglementări. Trump a declarat că Uniunea Europeană „a fost concepută pentru a profita de SUA” și că este „mai periculoasă decât China”.

Conform Financial Times, răspunsul UE la revenirea la putere a lui Trump a fost dezechilibrat. Planurile elaborate de o echipă de experți, incluzând generali în negociere comercială, au fost zadarnice.

Strategia pregătită cuprindea trei etape: reducerea deficitului comercial de aproape 200 miliarde de euro prin achiziții de resurse și produse din SUA, oferirea de concesii reciproce la taxe vamale și pregătirea pentru represalii în cazul unui eșec al acordului.

Cu toate acestea, Trump a acționat mai rapid decât se anticipase, instituind taxe de 25% pe importurile de oțel, aluminiu și automobile.

În cadrul unei întâlniri din Luxembourg, majoritatea miniștrilor comerțului erau pregătiți pentru confruntare.

Germania și Franța, printre altele, au solicitat Comisiei Europene să consulte statele membre pentru activarea unui nou instrument anti-coerciție – un concept dezvoltat pentru a contracara presiunile comerciale nejustificate.

Diplomați afirmă că nu era clar dacă o majoritate a statelor ar fi susținut o astfel de măsură agresivă. Weyand a îndemnat la „răbdare strategică” în întâlnirile cu ambasadorii UE.

Trump a respins un compromis convenit anterior cu UE

Când Regatul Unit s-a înțeles asupra unui acord comercial cu SUA în luna mai, care implica acceptarea unei taxe vamale de bază de 10% impusă de Trump, unele state europene, precum Germania, au devenit mai optimiste în privința unei soluții pozitive între UE și SUA.

Deși conflictele comerciale dintre SUA și China s-au temperat, eliminând unele îngrijorări cu privire la impactul global, piețele au atins niveluri record, chiar și în mijlocului unor tensiuni persistente.

Italia și Germania au menținut propunerea UE de a elimina toate taxele vamale industriale în schimbul unui acord similar din partea SUA, chiar dacă Washingtonul cerea concesii unilaterale.

Comisarul european Maros Sefcovic a făcut numeroase vizite la Washington, încercând să negocieze cu omologii americani, dar în final Trump a respins categoric un acord reciproc de 10% și a amenințat cu taxe mai aspre.

Anterior, pachetul de represalii al UE a fost redus datorită lobby-ului unor state europene, sub presiunea amenințării lui Trump de a impune penalități asupra distileriilor europene.

Oficialii spun că în absența unui consens la nivelul statelor membre, valoarea bunurilor americane vizate de sancțiuni ar fi fost semnificativ redusă.

Diviziunile din cadrul UE în fața tarifelor americane

În timpul negocierilor, Maros Sefcovic a primit apeluri frecvente din partea miniștrilor care cereau precauție.

Simon Harris, ministrul Comerțului din Irlanda, căuta să protejeze industrii naționale esențiale de posibile sancțiuni americane și promova mesaje de calm pe platformele sociale. Comunitatea de afaceri a optat pentru o reducere a profitului în loc să riște taxe punitive.

Un al doilea val de sancțiuni asupra SUA, redus la 72 miliarde de euro, a fost aprobat ca măsură de siguranță în cazul eșecului negocierilor, în timp ce inițiativa totală s-a ridicat la 93 de miliarde.

Procesul a evidențiat și diferențele interne în Comisie. Mai mulți oficiali au spus că Weyand susținea un răspuns mai ferm la presiunile lui Trump, contrar abordării mai blânde a Ursulei von der Leyen.

Guvernul francez a cerut o poziție mai hotărâtă față de politicile tarifare americane.

Von der Leyen a argumentat că riscurile unui conflict economic major, inclusiv atacuri țintite asupra sectoarelor sensibile, erau prea mari.

Dependența Europei de securitatea oferită de SUA în discuțiile comerciale

Un alt factor de influență a fost balanța de securitate; posibila reducere a angajamentelor SUA în Europa ar fi putut crea insecuritate regională.

Apărarea reglementărilor europene în fața presiunilor industriilor tech americane a fost un alt punct prioritar. Președinta von der Leyen a refuzat să cedeze la cerințe privind schimbări legislative legate de date și internet.

Mujtaba Rahman afirmă că situația nu era tratată ca o simplă dispută comercială, ci trebuia considerată în contextul relațiilor mai largi UE-SUA, cu prudență strategică.

Negociatorii UE au conchis că nu aveau altă soluție decât acceptarea unui tarif vamal de 15%, urmând să prezinte decizia statele membre, încercând să o vadă ca o continuare logică a situației de fapt, deși în realitate SUA aplicase anterior o medie de doar 1,6%.

„Nu putem să negăm că UE a fost pusă sub o mare presiune de către politica lui Trump”, a declarat un diplomat. „El a știut exact unde să aplice presiunea”, a conchis acesta.

Recomandari
Show Cookie Preferences