Cinci referendumuri în Italia, cu Giorgia Meloni încurajând boicotul votului: „Este o rușine”, acuză opoziția
Cetățenii italieni sunt așteptați să participe la vot duminică și luni în cadrul a cinci referendumuri care vizează reducerea duratei necesare pentru obținerea cetățeniei de la zece la cinci ani și abrogarea unor reglementări privind disponibilizările, pe fondul temerilor că prezența la vot nu va atinge 50%, pragul necesar pentru validarea referendumurilor, conform informațiilor transmise sâmbătă de EFE.
Guvernul condus de premierul de dreapta Giorgia Meloni îndeamnă cetățenii să nu participe la vot. Meloni a anunțat că va vota, dar nu își va ridica buletinul de vot, în scopul de a nu se obține cvorumul necesar, o acțiune care a provocat reacții de protest din partea opoziției, ce critică această promovare a absenteismului.
Vicepreședinții guvernului, lideri ai partidelor din coaliția aflată la putere, ministrul de externe Antonio Tajani, din Forza Italia, și Matteo Salvini, ministrul infrastructurii din Liga, au anunțat de asemenea că nu vor vota.
Opoziția de stânga susține referendumul
Partidele de centru-stânga din opoziție și-au declarat sprijinul pentru cele cinci referendumuri, încurajând astfel votul. Totuși, un sondaj recent realizat de Demopolis arată că doar 46% dintre respondenți sunt informați despre referendumuri, iar numai 30% intenționează să voteze.
De-a lungul celor nouă referendumuri desfășurate în Italia între 1974 și 1995, doar unul nu a reușit să atingă cvorumul. În schimb, din 1997, dintre cele opt referendumuri organizate, doar cel din 2011 cu privire la gestionarea apelor publice a reușit să atingă pragul necesar de 54,8%.
„Obiectivul nostru este să atingem cvorumul; avem nevoie de cel puțin 50% plus unu pentru ca votul să fie valid. Este o cauză corectă. Este o oportunitate de a schimba Italia în bine. Îi las tacticile disperate lui Meloni, care speră să facă referendumul să eșueze. Este o rușine,” a declarat Elly Schlein, liderul Partidului Democrat (PD), principala formațiune de opoziție.
Referendumul a fost inițiat de deputatul Riccardo Magi, din partea partidului progresist +Europa, care a atras ulterior și alte partide, asociații și sindicate, reușind să strângă peste 637.000 de semnături.
Scopul referendumului, care este singurul care nu implică aspecte legate de muncă, este reducerea cerinței de rezidență legală necesare pentru a solicita cetățenia, de la 10 la 5 ani, acesta putând fi transmisă copiilor minori, având un impact asupra a aproximativ 2,3 milioane de persoane în Italia.
„Referendumul reprezintă o ocazie de a modifica un regulament de naționalitate care datează din 1992,” a precizat Maggi, considerând că acesta este „învechit și eronat” și continuă să existe pentru că guvernele și parlamentele care s-au succedat nu au avut voința politică de a-l schimba.
Propunerea referendumului este bazată pe premisa că nu se schimbă celelalte cerințe – venitul minim, statutul legal, absența cazierului și cunoașterea limbii italiene – ci doar se reducem durata de rezidență necesară.
Referendumuri pentru legislația muncii
Celelalte referendumuri, susținute de CGIL, cel mai mare sindicat din țară, își propun abrogarea unor reglementări legate de muncă, inclusiv pe cea care prevede că angajații angajați după 7 martie 2015 în companii cu peste 15 angajați nu pot fi reintegrați în urma concedierilor abuzive, chiar și în urma unei decizii judecătorești.
„Obiectivul nostru este să atingem cvorumul în speranța că majoritatea cetățenilor va vota, deoarece doar așa putem schimba aceste legi absurde care au fost adoptate. Am organizat referendumurile cu acest scop,” a afirmat liderul CGIL, Maurizio Landini.
Se mai solicită și eliminarea plafonului pentru indemnizațiile de șomaj în cazul angajaților disponibilizați nejustificat din întreprinderile mici, precum și modificări în reglementările referitoare la utilizarea contractelor temporare. O altă întrebare se concentrează pe sporirea responsabilității angajatorului în cazurile de accidente de muncă sau boli profesionale.
