FOTO Marșul Bucharest Pride, participare record. „Agresivitatea a crescut. Dar și prezența noastră” / Ce spun participanții despre schimbările survenite

La cel mai mare marș Bucharest Pride, participanții au discutat despre transformările din societate și semnificația vizibilității în prezent. Aceștia și-au exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea discursurilor homofobe în spațiul public.

În urmă cu două decenii, prima ediție a Bucharest Pride a adunat în București aproximativ 300 de persoane, eveniment ce era însoțit de o prezență mai mare a jandarmilor decât a participanților, precum și de o atmosferă de curaj greu de imaginat în România anilor 2000.

Astăzi, pe 7 iunie, numărul participanților a crescut de 100 de ori. Aproape 30.000 de persoane au participat la Marșul Bucharest Pride 2025, cea mai mare ediție de până acum.

Schimbările din ultimii ani de Pride

Organizat de Asociația ACCEPT, evenimentul s-a desfășurat pe un traseu obișnuit, între Piața Victoriei și Parcul Izvor, încheindu-se cu un concert în aer liber.

Conform participanților, ediția din acest an a Marșului Bucharest Pride a avut loc într-un context perceput ca mai tensionat decât în anii anteriori, însă nu s-au înregistrat incidente majore.

Am întrebat participanții cum percep această ediție comparativ cu cele precedente și dacă observă o schimbare în atitudinea societății față de comunitatea LGBTI+.

„Ni se spune să stăm doar în dormitor”

Andre, un participant de 36 de ani, menționează că a observat o intensificare a discursurilor discriminatorii în public, mai ales în perioada campaniei electorale: „S-au folosit expresii jignitoare referitoare la comunitatea LGBT, inclusiv comparații neplăcute și o normalizare a homofobiei.” De asemenea, el punctează faptul că s-au făcut glume și insinuări legate de orientarea sexuală a unui candidat.

Andre consideră că responsabilitatea acestei atmosfere nu este doar politică, ci și socială, comunitatea având adesea rolul de „țap ispășitor” pentru problemele din țară.

„Ni se spune să ne retragem, dar când ieșim în stradă, la fel ca orice contribuabil din România, suntem judecați și considerați persona non grata”, adaugă Andre.

„Sunt și alte comunități neglijate”

În ciuda tensiunilor, Andre observă și semne pozitive: „Am întâlnit susținători care au venit să ne încurajeze, ceea ce este îmbucurător. Aceasta este identitatea noastră și nu este o treabă efemeră.”

Deși are o percepție că „glonțul a trecut pe lângă”, comunitatea nu poate să se relaxeze,

El subliniază că există și alte comunități marginalizate și că societatea trebuie să renunțe la ideea că numai anumite tipuri de cetățeni au loc în spațiul public. „Sunt și alte comunități neglijate, societatea trebuie să înțeleagă că și noi suntem parte din România.”

În viziunea sa, identitatea LGBTI+ nu contrazice credința religioasă și respinge idea că ele generează conflict: „Noi nu atacăm fizic pe nimeni și nu facem batjocuri de cei care vin cu Biblia.” El face referire la un moment din timpul marșului, când mai mulți oameni i-au așteptat pe participanții la Pride cu icoane și mesaje religioase.

„Agresivitatea a crescut. Dar și prezența noastră”

Nicoleta remarcă diferențele semnificative față de edițiile anterioare, în special în ceea ce privește numărul de participanți: creșterea participării la Pride sugerează, în opinia ei, o deschidere mai mare a societății românești.

„Fac referire la oameni din comunitate dar și la susținători. Aceasta transmite un mesaj puternic că România este pregătită pentru reglementarea parteneriatelor civile și protecția cuplurilor de același sex,” afirmă Nicoleta.

Cu toate acestea, vizibilitatea mai mare vine și cu o creștere a ostilității. Nicoleta observă un climat politic în care comunitatea queer este adesea țintită: „Agresivitatea față de comunitatea LGBT a crescut semnificativ. Formațiunile extremiste au demonizat comunitatea queer în campaniile electorale, prezentându-i pe homosexuali, lesbiene și persoane trans ca fiind un pericol major pentru societate.”

Aceasta e o realitate pe care o resimte personal: „Pe pielea mea, am observat cum ura s-a amplificat pe fundalul discursurilor homofobe din politică.”

„Mi s-a părut mai safe decât în alți ani”

Constantin, 21 de ani, care a participat la Pride după o perioadă petrecută în Marea Britanie, menționează că ediția din 2025 i-a oferit un sentiment de siguranță pe care nu l-a experimentat în trecut: „Am văzut tineri care se simțeau în siguranță aici la Pride, au fost mulți susținători hetero. Cu cât suntem mai mulți, cu atât mai bine.”

Deși niciun кандидат la alegerile recente nu a fost un susținător declarat al drepturilor LGBTI+, Constantin simte totuși o diferență: „E evident că unii erau mai antibăieți, iar alții promiteau același nivel de protecție.”

În opinia sa, rezultatul alegerilor a contribuit la o atmosferă mai puțin tensionată și ia în considerare întoarcerea în țară dacă situația evoluează pozitiv: „Dacă lucrurile se îmbunătățesc în câțiva ani, aș putea reveni.”

„Mă așteptam la incidente, dar nu au fost”

Mihai-Daniel Necula, influencer, activist și muzician, afirmă că, în ciuda așteptărilor sale rezervate, atmosfera de la marș a fost mai calmă. El semnalează o schimbare în bine, cel puțin în București: „Mă așteptam la incidente, dar, din fericire, nu au avut loc. La București, situația pare mai favorabilă comparativ cu alte zone, chiar și în raport cu anul trecut.”

El observă că oamenii folosesc adesea credința ca motiv pentru a condamna comunitatea LGBTI+. Astfel de atitudini au fost vizibile și la „Marșul normalității”, un eveniment paralel care a promovat familia tradițională, iar participanții au arătat icoane și mesaje împotriva Pride-ului.

„Trebuie să înțeleagă că indiferent de orientare sexuală, lucrurile pot coexista. Noi nu ne certăm cu ei. Războiul nu începe din partea noastră.”

„Există persoane gay care sunt creștini,” conchide el.

Urmăriți mai multe imagini de la Bucharest Pride: