REPORTAJ. „Salina Praid a suferit o pierdere majoră. Impactul se simte din Târgu Mureș până la Miercurea Ciuc”

Comuna Praid a devenit un loc plin de furie și durere în ultimele zile, după ce salina a fost afectată de inundații cauzate de ploile abundente. Locuitorii au privit neputincioși la dezastru, în ciuda eforturilor lor de a construi diguri. Aceștia acuză autoritățile, în special compania SALROM, responsabilă cu exploatarea, pentru lipsa măsurilor necesare, deși problemele erau deja evidente. Ca urmare, se întreabă despre soarta atât a zonei, cât și a lor.

„Este cea mai mare catastrofă de la cutremurul din ‘77”, afirmă László Endre, un localnic din comuna Praid.

Acesta administrează unul dintre cele mai vechi restaurante din comună, iar viața sa, ca și a celor aproximativ 6.500 de locuitori din Harghita, depinde de salină.

„80-90% dintre locuitori se întrețineau din turism, prin tichete de vacanță, și din minerit, deoarece exploatarea continua”, adaugă László.

Anul trecut, în jur de 470.000 de vizitatori au plătit biletul de 60 de lei pentru a explora salina, uneori oprindu-se și la restaurantul său.

Numărul turiștilor era în creștere, în contrast cu anii anteriori, chiar dacă anul trecut salina fusese închisă o lună în mai din cauza unor inundații.

„Toți erau conștienți”

„Aceasta nu este o problemă nouă, este de 25 de ani. Responsabilitatea revine atât locuitorilor de aici, cât și politicienilor din București. Pârâul Corund a fost lăsat să curgă neglijat, iar toți știau. Anul trecut, în această perioadă, s-au luat măsuri tardive. Cine a decis să redeschidă atunci, fără a lua în considerare vremea care urmează? Nimeni nu a gândit să pună o folie de protecție?” se întreabă bărbatul.

„Va trebui să concediem angajați”

Acum, cu salina închisă și fără informații precise despre redeschidere, acesta se întreabă dacă va fi nevoit să concedieze angajați. Nu este singur, mulți oameni din turism se confruntă cu aceeași neliniște.

„Salina este distrusă. A murit și zona. Impactul se resimte de la Târgu Mureș până la Miercurea Ciuc. Vor fi concedieri colective, dar aceste informații nu ajung la nimeni. Asta face parte dintr-un genocid economic“, conchide László.

Un antreprenor sosit din Danemarca pentru a investi în Praid

Dezastrul s-a produs chiar înainte de începutul sezonului de vacanțe, când turiștii obisnuiau să vină. Acum, mulți își anulează rezervările, iar proprietarii de pensiuni se tem pentru afacerile lor.

Un astfel de caz este și Attila, întors din Danemarca după zece ani. El a deschis o pensiune pentru 12 familii, gestionând afacerea împreună cu soția sa.

„Dacă o țară precum Danemarca ar avea o salină, ar trata-o cu maximă grijă”, spune el. Joi, a fost prezent la un protest care a avut loc în fața salinei.

„Sunt supărat, știam despre această problemă de mult timp”, spune el, cu lacrimi în ochi.

După o pauză pentru a-și stăpâni emoțiile, Attila își amintește: „I-am spus băiatului meu: «Trebuie să spunem adevărul, pentru binele viitoarelor generații și din respect pentru cei care au contribuit de-a lungul timpului»”.

Recent, împreună cu alți localnici, a început să construiască diguri pentru a proteja salina de viitoare inundații.

„Am realizat acest dig anticipând ploi torențiale, sperând că se va lucra în salină. Am pregătit un canal de beton pentru evacuarea apei, dar nu am impus obstacole care să împiedice funcționarea digului”, explică Attila, arătând poze cu eforturile lor.

El, alături de ceilalți localnici, crede că s-ar fi putut face mult mai mult.

„Vă voi arăta ce a reprezentat protecția împotriva inundațiilor: a fost doar o folie prinsă cu niște bâte din lemn”, acuză el.

Fost primar: „Ne-ar trebui un răspuns”

Bokor Sándor (UDMR), care a îndeplinit funcția de primar timp de 16 ani, a ieșit și el în stradă pentru a cere explicații.

„Este o tăcere totală din partea conducerii salinei. Nu mai înțeleg nimic. Ce fel de stat suntem? Poate cineva să ne ofere un răspuns? Eu, personal, am făcut tot ce mi-a stat în putință”, a spus acesta.

În absența unor informații clare și a incertitudinii legate de viitorul zonei, oamenii aprind lumânări la intrarea în salină.

„Atmosferă de doliu. Era comoara noastră”

Închiderea salinei afectează și cei aproximativ 50 de mineri care încă lucrau în zona de extracție a sării de la Telegdy. Aceștia au fost ultimii care au părăsit subteranul joi.

„I-am văzut cum au ieșit și sunt extrem de triști. Miercuri seară, mai aveau o speranță, dar acum totul s-a schimbat. Toată lumea este deprimată, pentru că salina reprezenta comoara noastră. Totul are un aer de înmormântare”, povestește îndurerată Ilona, soția unui miner, care a crescut și s-a căsătorit în Praid, acolo unde lucra și ea, la un restaurant din salină.

La fel ca mulți alții, Ilona susține că nu s-au luat măsuri adecvate, chiar dacă minerii au semnalat problemele cu scurgerile din mina de sare.

Promisiuni de renovare. Asistență din Ungaria anunțată

În prezent, nu este clar care va fi viitorul salinei. Într-o discuție de patru ore cu localnicii, senatorul Antal Lorant și primarul Nyágrus László au încercat să-i îmbărbăteze pe oameni, explicând măsurile imediate care urmează a fi implementate.

Prefectul Harghitei a menționat că se vor face intervenții imediante, însă numai după ce debitul apei scade. „Discutăm despre următoarele: lansarea unei investiții, care are deja contract de execuție, pentru securizarea albiei de 1,7 km de deasupra muntelui de sare.”

SALROM, compania de stat responsabilă cu exploatarea salinei, a exprimat deja dorința de a proceda la refacerea acesteia.

„Societatea Națională a Sării SA își dorește să continue activitatea istorică desfășurată cu succes la Salina Praid și aspiră ca redeschiderea minei turistice și a activității de exploatare să se realizeze în cel mai scurt timp”, se arată într-un comunicat.

Asistență a fost promisă și din Ungaria. „Am discutat cu Hunor Kelemen despre situația dramatică din Praid. I-am confirmat că guvernul ungar va oferi suport financiar și practic pentru evaluarea pagubelor și pentru reconstrucția minei. Ținutul Secuiesc poate conta pe noi!”, a transmis Viktor Orban.