Cum contribuim la datoria publică a României fără să ne dăm seama. „Aceasta este modalitatea prin care se plătește datoria publică: printr-o inflație ridicată”, afirmă un economist renumit.

În ultimii ani, creșterea economică a României a fost semnificativ mai mică decât inflația, iar se preconizează că această tendință va continua. Anul trecut, creșterea a fost de doar 0,9%, în timp ce inflația a depășit 5%, un raport de peste 5 ori. Se estimează că în acest an creșterea nu va depăși 1%, iar inflația va fi probabil mai mare de 4%, conform proiecțiilor Băncii Naționale a României.
„Aceasta este modalitatea prin care se plătește datoria publică: printr-o inflație ridicată. Inflația mare duce la o creștere a PIB-ului nominal, ceea ce, la rândul său, reduce raportul datoriei publice la PIB. Practic, toți contribuim la plata datoriei publice prin inflație. Nu creștem TVA-ul, de exemplu, dar creștem prețurile, rezultatul fiind același,” a explicat Adrian Codirlașu, președinte al CFA România, răspunzând unei întrebări de la un jurnalist.
Inflația diminua puterea de cumpărare a banilor în timp – când prețurile cresc, fiecare leu are capacitatea de a achiziționa mai puține bunuri.
Dacă un guvern împrumută 1.000 de lei astăzi și se angajează să restituie 1.000 de lei în 10 ani, inflația reduce valoarea reală a acelei plăți viitoare. De exemplu, cu o inflație anuală de 5% timp de 10 ani, acei 1.000 de lei vor reprezenta, în termeni actuali, doar aproximativ 613 lei.
Declarațiile lui Codirlașu au fost făcute într-o dezbatere intitulată „Sunt vremuri de incertitudini economice. Cum ne protejăm”, organizată de CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării.
Inflația reduce efectiv povara rambursării datoriilor.
Un exemplu istoric relevant este perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial în Statele Unite. Atunci, SUA au avut un raport datorie-PIB foarte ridicat (aproximativ 120%). La sfârșitul anilor '40 și începutul anilor '50, țara a experimentat o inflație moderată, care a ajutat la diminuarea poverii reale a datoriei. Până în anii '70, inflația a dus la o reducere semnificativă a valorii datoriilor existente, chiar dacă acest lucru a avut un cost, cum ar fi dobânzi mai mari și instabilitate economică.
Riscurile asociate cu utilizarea inflației pentru reducerea datoriilor.
Chiar dacă inflația poate facilita diminuarea poverii datoriei, aceasta vine la pachet cu anumite compromisuri:
- Pierderea încrederii investitorilor: Deținătorii de obligațiuni pot solicita dobânzi mai mari.
- Costuri viitoare mai mari de împrumut.
- Inflația poate avea un impact negativ asupra economiilor, salariilor și stabilității economice.
Deși inflația poate reduce sarcina datoriei publice prin erodarea valorilor reale și creșterea PIB-ului nominal, eficiența sa depinde de termenele de maturitate ale datoriei, așteptările investitorilor și coordonarea politicilor fiscale și monetare. O inflație ridicată și persistentă poate destabiliza creșterea economică și ratele dobânzilor, astfel că este o strategie ce trebuie aplicată cu precauție, în complement cu reformele structurale, conform bancherilor centrali.