Aspectele neclare ale proiectului de cablu submarin de înaltă tensiune din Marea Neagră
La începutul lunii aprilie, Ministerul Energiei a anunțat finalizarea cu succes a studiului de fezabilitate pentru interconectorul de înaltă tensiune în curent continuu (HVDC), cunoscut sub denumirea de „Coridorul Verde”, cu rezultate favorabile. În răspunsurile oferite referitor la costuri și următoarele etape ale proiectului, oficialii ministerului au declarat că nu pot furniza informații suplimentare.
Ministerul Energiei a precizat că „partenerii de proiect nu au capacitatea de a comunica informații suplimentare peste cele publicate anterior prin comunicatele de presă”.
În comunicatul din luna aprilie, Ministerul Energiei a afirmat că „Interconectorul Est-Vest a intrat în următoarea fază”, însă nu a oferit detalii suplimentare.
„Colaborarea dintre părțile implicate în acest proiect se bazează pe un Memorandum de colaborare, care include și reglementări cu privire la comunicarea informațiilor. Astfel, conform acestui memorandum, Transelectrica S.A. ne informează că părțile semnatare nu au voie să divulge informații din documentele admise de proiect, inclusiv date tehnice, proiecții financiare, studii de specialitate sau detalii despre capacitatea de transport, fără acordul prealabil al celorlalte părți”, conform clarificărilor din partea Ministerului Energiei.
Informații despre proiectul „Coridorul Verde”
Acest proiect este dezvoltat de Transelectrica, împreună cu companiile TAQA (Abu Dhabi National Energy Company PJSC), Meridiam (Franța), Fluor (SUA) și E-INFRA (România), având ca scop construirea unui cablu submarin de înaltă tensiune în curent continuu ce va traversa Marea Neagră.
Cablul va conecta România de Georgia prin Marea Neagră, extinzând conexiunea către Ungaria și Azerbaidjan. În luna ianuarie, s-a constituit o companie de tip joint venture, formată din transelectrica, JSC Georgian State Electrosystem (Georgia), „AZERENERJİ” OJSC (Azerbaidjan) și MVM Energy (Ungaria), fiecare cu o participație de 25%.
Această companie se numește Geco Power Company – Green Energy Corridor Power Company SRL, având sediul în București, iar administratorii ei sunt Florin Stanciu (România), Attila Bally (Ungaria), Mammadov Farhad (Azerbaidjan) și Zviad Gachechiladze (Georgia).
Studiul de fezabilitate a fost realizat de compania consultanță italiană CESI, care a fost angajată de Azerbaidjan în numele semnatarilor Acordului privind proiectul și a fost transferată ulterior către compania de proiect.
În septembrie 2024, oficialii guvernelor și operatorii de transport energie din România, Ungaria, Azerbaidjan și Georgia s-au reunit la Palatul Victoria pentru a semna un acord pentru Coridorul Verde.
Rețea energetică de la Marea Neagră la Marea Nordului
Conform declarațiilor ministrului energiei, Sebastian Burduja, cablul submarin va avea o lungime de 1.200 km, va traversa Marea Neagră conectându-se cu Georgia și va implica o investiție de aproximativ 3,5 miliarde de euro. Nu se știe dacă această sumă se referă la întregul proiect sau doar la porțiunea din România.
Traseul proiectat va conecta Marea Neagră de granița de vest a României, trecând prin București, și va interacționa cu rețelele energetice din Ungaria și alte țări europene, conform Ministerului Energiei.
În România, pentru construcția cablului se va utiliza infrastructura existentă, cum ar fi conductele de gaze BRUA și Tuzla-Podișor. „Această strategie va reduce semnificativ timpul necesar pentru obținerea avizelor, va diminua costurile și va reduce impactul asupra mediului. Este o abordare inteligentă și eficientă care utilizează bunurile deja disponibile și poate servi drept model pentru viitoarele investiții în sectorul energetic”, afirmă Ministerul Energiei.
Interconectorul de înaltă tensiune va facilita transportul energiei verzi, inclusiv din viitoarele parcuri eoliene offshore din Marea Neagră, către consumatori din România și alte state europene. „De asemenea, va permite României să culeagă beneficii din energia verde generată în Azerbaidjan, în momente de deficit în SEN”, mai subliniază Ministerul Energiei.
Ministerul constată că proiectul este aliniat cu alte inițiative europene de infrastructură, precum SuedLink și NordLink, având potențialul de a contribui la formarea unei rețele interconectate de energie de la Marea Neagră până la Marea Nordului.
