Ridicarea excepției legate de declarațiile de avere: Căile legale ar putea fi compromise, afirmă instanțele.
În 2018, o consilieră din cadrul Avocatului Poporului a fost sancționată de Agenția Națională de Integritate cu o amendă de 50 de lei pentru neincluderea veniturilor soțului său în declarația de avere. Aceasta a contestat sancțiunea în instanță, argumentând că nu poate avea cunoștință de salariul soțului, considerat confidențial, conform deciziei judecătorului. Joi, Curtea Constituțională a stabilit că declarațiile de avere și de interese nu sunt obligate să menționeze bunurile și veniturile soților, conform informațiilor furnizate de GMedia și Agerpres.
Consiliera a explicat că soțul său lucra într-o bancă unde angajații erau nevoiți să respecte clauze de confidențialitate, iar divulgarea salariului său ar fi dus la sancțiuni disciplinare.
Judecătoria Sectorului 3, care a judecat cazul, a respins plângerea, subliniind că „confidențialitatea nu se poate opune decât dacă dezvăluirea salariului ar avea loc în afara cadrului legal.”
Judecătorul a explicat că, odată căsătorit, fiecare soț își asumă obligațiile legale referitoare la raportarea veniturilor. Cel care este responsabil de depunerea declarației de avere poate fi tras la răspundere nu doar moral, ci și juridic, deoarece legea impune transparența în această privință.
Contestația la Curtea Constituțională
Consiliera a contestat verdictul instanței, iar cazul a fost transferat la Tribunalul București. Pe lângă solicitarea de anulare a amenzii, a ridicat excepții referitoare la neconstituționalitatea Legii 1/2010 care reglementează activitatea Agenției Naționale de Integritate.
Ea a criticat Legea 176/2010, susținând că aceasta încalcă drepturile constituționale care protejează viața privată, intimă și familială.
„Declarațiile pe propria răspundere sunt acte personale. Articolul 26 din Constituția României stipulează că membrii unei familii au dreptul să își definească propria conduită, atâta timp cât nu afectează drepturile altora. În consecință, obligativitatea de a declara veniturile soțului ar putea fi considerată neconstituțională, impunând o comportare obligatorie asupra membrilor familiei. Apelanta a menționat și Decizia CCR nr. 615/2006, care afirmă că salariul unei persoane nu constituie un interes public, ci rămâne o chestiune privată,” a subliniat consiliera în instanță.
Sesizare din 2019
La 27 februarie 2019, Tribunalul București a respins plângerea, dar a acceptat cererea de sesizare a Curții Constituționale.
„Textele de lege contestate (art. 3 alin. 2 și art. 12 alin. 6 din Legea nr. 176/2010) sunt relevante pentru soluționarea cazului, deoarece apelantei i s-a reproșat nerespectarea art. 3 alin. 2 în formarea declarației de avere. De asemenea, dispozițiile art. 12 alin. 6 se referă la publicarea acestor declarații pe site-ul Agenției și privind anonimizarea anumitor date, așa că se consideră că sunt conectate la cazul de față. Instanța a hotărât că Curtea Constituțională trebuie să se pronunțe asupra constituționalității acestor articole, având în vedere că legislația este în vigoare și nu s-a constatat anterior neconstituționalitatea acestora,” se arată în decizia Tribunalului București.
