După frica extremismului, urmează temerea de creșteri fiscale

În ultimele luni, sectorul de afaceri din România a traversat o etapă de stres fără precedent, cauzată de teama reală că forțele extremiste ar putea ajunge la putere. Această incertitudine politică a avut un impact direct asupra economiei, manifestându-se prin investiții suspendate, planuri de afaceri amânate, bugete drastic revizuite și o nesiguranță cronică cu privire la viitorul țării. Recent, Ilie Bolojan a semnalat că urmează măsuri nepopulare pentru cetățeni și companii.

Atât antreprenorii, cât și companiile s-au văzut prinși într-un climat instabil și imprevizibil.

În acest context, noul guvern are datoria crucială de a evita amplificarea acestor probleme. Primul test va fi în domeniul fiscal. Declarația lui Ilie Bolojan, din această miercuri, referitoare la posibilele creșteri de taxe și impozite, ar putea intensifica îngrijorările în rândul cetățenilor și mediului de afaceri.

„Ne aflăm într-o situație economică complexă, cu un deficit bugetar semnificativ, care se apropie de nivelul din anul trecut și pe care nu putem să-l suportăm în această formă pentru mult timp. Datoria noastră națională crește rapid. La începutul anului viitor, putem depăși o îndatorare de 60% din PIB. De asemenea, absorbția scăzută a fondurilor europene creează probleme pentru susținerea investițiilor esențiale pentru dezvoltare. (…) Avem venituri importante care nu sunt colectate și este necesară creșterea ratei de încasare a acestor venituri, iar în cadrul acestui complex de măsuri nu este exclus să fim nevoiți să ajustăm taxele și impozitele”, a afirmat Bolojan, propunerea de prim-ministru.

România se confruntă deja cu o problemă gravă de competitivitate fiscală, iar instabilitatea regimului de impozitare este unul dintre principalii factori care descurajează investitorii străini în extinderea operațiunilor lor.

Trebuie recuperate peste 30 de miliarde de euro

Pe de altă parte, România se confruntă cu un decalaj bugetar considerabil. Conform discuțiilor dintre reprezentanții mediului de afaceri și stat, este necesară recuperarea unei sume de până la 30 miliarde de euro până la finele anului. Această sumă este semnificativă, ceea ce face imposibilă reducerea deficitului bugetar doar prin tăieri de cheltuieli, fără creșterea veniturilor.

Care sunt modalitățile prin care s-ar putea accelera creșterea veniturilor până la finele anului? Ideal ar fi prin îmbunătățirea colectării veniturilor la buget. Totuși, aceste măsuri necesită reforme majore și timp pentru implementare, precum digitalizarea completă a ANAF, reformarea sistemului de rambursare a TVA-ului, integrarea inteligenței artificiale, investiții în formarea personalului fiscal, precum și creșterea conformării voluntare prin impozitarea corectă a activităților nefiscalizate.

Aceste măsuri nu pot fi implementate peste noapte. Așadar, cea mai rapidă soluție pentru creșterea veniturilor pare a fi majorarea impozitelor. Bolojan a indicat acest lucru săptămâna aceasta. Partenerii din mediul de afaceri sunt deja conștienți că o astfel de ajustare este inevitabilă. Rămâne întrebarea: ce taxe și impozite vor fi majorate și în ce proporție?

Numărul structurilor de stat este greu de determinat

Ajustarea deficitului nu ar trebui să devină o povară exclusivă pentru sectorul privat. Este esențial să existe un echilibru, iar primul pas va fi reducerea semnificativă a cheltuielilor guvernamentale.

România are un aparat bugetar supradimensionat, cu numeroase structuri bugetare care, în multe cazuri, își dublează activitățile. Comasarea acestor instituții, digitalizarea și reducerea risipei bugetare sunt măsuri urgente ce trebuiau implementate de mult. Guvernele anterioare au evitat aceste măsuri din motive electorale, dar acum nu mai este loc pentru amânări.

De asemenea, Ilie Bolojan a menționat despre necesitatea restructurării instituțiilor publice: „Trebuie să avem o reducere a cheltuielilor de funcționare și o eficientizare a tuturor aspectelor legate de funcționarea acestora, analiza câte unei instituții pentru a identifica unde poate fi redus personalul, eliminarea sinecurilor și a cheltuielilor nejustificate, descentralizarea, debirocratizarea și simplificarea proceselor astfel încât să oferim servicii de calitate cu cheltuieli mai mici din partea statului”.

Reducerea agențiilor de stat prin comasări și eliminarea suprapunerilor de atribuții ar putea diminua semnificativ cheltuielile, dar nu există o analiză detaliată asupra modului în care ar putea fi realizate aceste comasări. De asemenea, numărul exact al structurilor de stat rămâne incert, în contextul în care administrația publică include instituții cu diferite grade de autonomie și finanțare.

În Anexa 3 a Legii bugetului de stat pentru 2025 sunt enumerate zeci de ordonatori de credite, inclusiv ministere, autorități independente, agenții naționale și alte instituții. Totuși, această listă nu include toate entitățile subordonate și afiliate.

Paralelisme cu criza economică din 2009

Situația economică din 2025 prezintă similitudini cu criza din 2009, când România a traversat una dintre cele mai severe crize. La acel moment, deficitul bugetar a fost de 7,2%. În 2024, acesta a ajuns la 9,3%, conform Eurostat.

Atunci, cheltuielile au crescut necontrolat fără a aduce venituri corespunzătoare. Comisia Europeană a revizuit în scădere estimările pentru creșterea economică a României, previzionând o rată de 1,4% din PIB, și un deficit bugetar estimat la 8,6% din PIB, conform prognozelor publicate recent.

În acea perioadă, România a fost supusă unor presiuni externe pentru ajustări și măsuri de austeritate, printr-un acord cu instituții internaționale. În prezent, România se află sub o procedură de deficit excesiv impusă de Comisia Europeană, existând riscul unor sancțiuni severe dacă măsurile necesare nu sunt implementate rapid.

Comisia Europeană a manifestat îngrijorare încă din urmă cu un an, pentru că România nu a adoptat măsuri de reducere a deficitului din 2021. Fără reforme fiscale, care au fost amânate constant, se poate ajunge chiar la suspendarea fondurilor europene.

În 2009, România a înfruntat turbulențe politice și guvernamentale, dar acum situația este și mai complexă, având în vedere riscurile extreme și alegeri multiple.

O diferență semnificativă este că în 2009 exista o criză financiară globală, pe când acum problema este mai degrabă una internă.

În zilele următoare, se va prezenta un nou program de guvernare și se așteaptă că măsurile anunțate vor fi considerate nepopulare pentru firme și cetățeni.