Descoperire Arheologică Remarcabilă Lângă Mangalia: O Glimpsă în Timp de Acum 23 de Secole

S-a adus la lumină un impresionant mormânt ce pare să fi aparținut unei bogate familii grecești care a locuit în zona actuală a Mangaliei în urmă cu peste două milenii. Această descoperire rară pentru România a provocat un val de emoții în rândul arheologilor. Un cercetător a rememorat momentele intense trăite în timpul lucrărilor: „Când am pătruns, liniștea era copleșitoare, nici măcar vântul nu se auzea.”

Acum 22 de secole, Callatis nu servea ca stațiune, ci era un prosper oraș comercial la malul Marii Negre, cunoscut pentru templele sale impozante, clădirile de piatră și piața înfloritoare. Comerțul se extindea până în regiunile îndepărtate.

Familiile influente din Callatis erau în contact strâns cu lumea macedoneană și ridicau movile funerare impunătoare, ce puteau depăși 5 metri înălțime, lucrările pentru acestea durând adesea luni de zile.

Astăzi, vechile urme ale acestei culturi ies la iveală. Într-o movilă funerară monumentală, amplasată lângă Mangalia, s-au descoperit obiecte de podoabă folosite de grecii avuți ai Callatisului, din urma cu 2.300 de ani. Astfel de descoperiri sunt comune în Bulgaria și Turcia, dar rare în România.

Deși cavoul a fost jefuit la scurt timp după construcție, acesta a fost repede reparat. Au fost descoperite „paturile” din piatră, unde au fost așezate sicriele celor îngropați acolo acum 23 de secole.

În iulie 2025, au fost găsite podoabe confecționate din aur, sticlă și bronz. Printre cele mai uimitoare sunt cele trei cununi funerare din bronz aurit, replicând frunzele de mirt și iederă, acestea fiind montate pe suporturi de lemn cu fructe de ceramică aurită.

Săpăturile au început cu un an în urmă, rezultând în explorarea camerei funerare pentru prima dată în noiembrie 2024. Diverse artefacte mici, scăpate neobservate de jefuitorii din trecut, au fost descoperite de atunci. Dar ce s-a întâmplat cu adevărat acolo?

Risc Extins Pentru a Sustrage Comorile

Scenariul sugerează că familia care a construit tumulusul și-a pierdut influența în Callatis și a fost forțată să plece. La puțin timp după aceasta, jefuitorii au sosit și, cunoscând exact locația prețioasă, au săpat intens pentru a sustrage comorile, explică arheologul Valeriu Sîrbu.

Unele artefacte au scăpat infamilor jefuitori de acum mai mult de 22 de secole, iar acestea au fost descoperite recent. Se crede că jefuitorii au luat riscuri mari, aventurându-se cu lămpi la 14 metri sub pământ, dezgropând sicriele și luând cele mai valoroase bijuterii.

Mici artefacte din aur și sticlă au fost descoperite la baza puțului folosit de jefuitorii antici. Este evident că primii locatari ai mormântului se bucurau de o influență semnificativă și putere financiară în Callatis, având capacitatea de a finanța o astfel de lucrare costisitoare.

Reconstrucția Familiei

Într-o generație, familia s-a întors să restaureze și să îmbunătățească tumulul, afirma Valeriu Sîrbu. „Am găsit diademele probabil așezate de copiii sau nepoții celor îngropați inițial aici, în efortul de a readuce mormântul la gloria sa originală.”

Este posibil ca o ceremonie cu mult consum de alcool să fi avut loc atunci, iar cununile funerare descoperite recent sunt considerate ofrande simbolizând continuitatea vieții și nemurirea sufletului, spun arheologii.

Chiar dacă inițial a fost jefuit, mormântul conține încă, pe lângă diademele de aur, mici bijuterii din aceeași perioadă: cercei, un pandantiv, ornamente delicate și mărgele, toate parte componente ale unor piese decorative mai mari.

Un Moment De Neuitat În Istoria Arheologiei

Prima vizită în camera funerară a avut loc pe 8 noiembrie 2024, într-o zi friguroasă și ploioasă. „La intrare, liniștea din cameră era tulburătoare, am simțit o atmosferă pură, ca și cum timpul s-ar fi oprit,” spune Magdalena Ștefan de la Muzeul Național de Istorie.

Drumul până aici a fost lung și solicitant: „15 ani am lucrat pentru această descoperire extraordinară, ce necesită nu doar dorință, ci și perseverență și curaj,” explică Magdalena Ștefan.

Întrebând despre cum s-a ales această movilă, ea a declarat că, în anii '70, în apropiere s-a identificat un cavou din aceeași perioadă. Procedând cu cercetările în zonă, la doar 200 de metri distanță, s-a descoperit această movilă mare, înconjurată de un șanț lat și adânc.

Viziunea Transformării În Muzeu de Istorie

Descoperirile indică faptul că prima înhumare din movila Callatis a avut loc în anul 275 î.Hr., iar ultima intrare a fost documentată în jurul anului 225 î.Hr., confirmă Valeriu Sîrbu.

Obiectele cele mai interesante, împreună cu fragmentele „paturilor” de piatră, au fost transportate la Muzeul Național de Istorie pentru reconstituirea pieselor din calcar și marmură.

Există speranța ca, în viitor, acest sit să fie transformat într-un muzeu accesibil publicului, cu ajutorul resurselor financiare necesare.

Magnificul Callatis: Un Oraș Bogat Acum 23 de Secole

Callatis, fondat de coloniști greci acum mai bine de 2.300 de ani, a fost un important oraș la Marea Neagră, prosper și plin de viață.

Locuitorii săi se bucurau de o reputație de putere și bogăție, implicându-se activ în conflictele vremii și având tradiții funerare elaborate, relevă Magdalena Ștefan.

Lumea greacă a impus reguli stricte pentru ritualurile funerare, limitând opulența mormântală pentru a susține valorile colective și democratice.

Necropola se afla în afara zidurilor cetății și doar eroii și zeii aveau dreptul la monumente, explică Valeriu Sîrbu. Mormintele simple și modeste erau norma pentru locuitorii obișnuiți.

Arheologul Dan Ștefan subliniază că aceste descoperiri reflectă un timp al eroilor, când orașele erau absorbite într-o complexă dinamică politică după moartea lui Alexandru cel Mare.

Monumentalele Movile Funerare Ale Callatisului

Necropola tumulară a Callatisului antic se întindea de-a lungul vechilor drumuri, cu peste 1.000 de movile funerare, multe regiuni pierzându-și însă aceste mărturii în ultima sută de ani, pe măsură ce Mangalia modernă s-a extins.

Săpăturile anterioare au fost deseori rapide, din lipsa timpului, fiind orientate spre salvare și nu aprofundare.

Proiectul De Investigație Documaci și Neptun

Parte a unui proiect amplu de explorare a tumulilor din Dobrogea, condus de Valeriu Sîrbu, Magdalena și Dan Ștefan au început investigațiile în 2011.

Inițiativa lor a necesitat ani de documentare meticuloasă, implicând arhive, tehnologii moderne și studii geofizice.

Finanțarea a venit în 2017, declanșând săpături la Movila Documaci și ulterior la movila Neptun.

În ultimii ani, Muzeul Național de Istorie a dezvoltat un sector dedicat explorărilor în situl „Necropola tumulară a orașului antic Callatis,” facilitând aceste reușite arheologice.

O Descoperire Extraordinară și Emoționantă

Descoperirea recentei movile, una dintre cele mai mari și impresionante din sudul Dobrogei, a fost rezultatul unei cercetări aprofundate care a durat patru ani, subliniază Valeriu Sîrbu.

În 2024, arheologii au pătruns pentru prima dată în camera funerară, o realizare semnificativă în cariera de 50 de ani a lui Sîrbu, datorită descoperirii rapide a unor artefacte deosebite.

Movila, cu o înălțime de 12 m și un diametru de 70 m, este vizibilă de pe mare și servește drept punct de reper în peisajul local.

Cavoul, proiectat cu măiestrie de un arhitect experimentat, impresionează prin proporțiile sale, iar cercetările continuă pentru dezvăluirea tuturor misterelor sale.

Printre rămășițele umane, descoperite în cavou, se numără cele ale unui copil, adolescent și un tânăr adult, oferind noi perspective asupra vieții și practicilor funerare ale timpului.