Economiștii prognozează un deficit bugetar de peste 8% din PIB în 2025, în pofida reformelor fiscale
Chiar dacă au fost implementate reforme fiscale considerabile și s-au făcut eforturi pentru îmbunătățirea eficienței administrației publice, obiectivul Guvernului de a menține deficitul bugetar la 7% din PIB până în 2025 pare nerealizabil. Conform analiștilor de la UniCredit, deficitul ar putea să treacă de 8% din PIB în acest an, așa cum subliniază un raport elaborat de economistul-șef Anca Maria Negrescu, care a colaborat cu Iulia Corlanescu și Alexander Ragea. Totuși, specialiștii consideră că agențiile de rating nu vor sancționa România pentru această depășire.
Se anticipează că banca centrală va păstra ratele dobânzilor nemodificate în cadrul ședinței programate pe 8 august, deoarece majorările fiscale intrate în vigoare de la 1 august ar putea amplifica semnificativ rata inflației.
Deficitul bugetar al României a ajuns la 3,68% din PIB în primele șase luni ale anului 2025, în creștere în comparație cu 3,62% din aceeași perioadă a anului precedent. Aceasta reflectă eforturile guvernului de a echilibra creșterea cheltuielilor și încetinirea veniturilor.
În primele șase luni, deficitul s-a ridicat la 69,8 miliarde lei, ceea ce marchează o creștere nominală de aproape 10% față de perioada similară din 2024, când a fost înregistrată o valoare de 63,7 miliarde lei, conform datelor oficiale.
Veniturile au crescut cu un ritm redus la 12,7% anualizat, o încetinire de la 13,6% înregistrată la sfârșitul lunii mai, în timp ce creșterea cheltuielilor a rămas constantă la 12,1% pe an.
Această deteriorare fiscală survine în ciuda declarației primului ministru Ilie Bolojan din 9 iulie, când a fost anunțat un prim pachet comprensiv de consolidare, care include atât reduceri de cheltuieli cât și măsuri de creștere a veniturilor, implementate de la 1 august.
Amplificarea măsurilor fiscale
Pachetul fiscal prevede majorări substanțiale de taxe în diverse sectoare. Cota standard de TVA a fost crescută la 21% de la 19%, iar cotele reduse pentru bunuri esențiale, precum alimentele, medicamentele, energia, horeca, cărțile și cultura, au fost ajustate la 11% de la 5-9%.
Măsurile adiționale includ o majorare de 10% a accizelor pentru combustibili, alcool, produse din tutun și alimente bogate în zahăr, alături de taxe crescute pentru industria jocurilor de noroc și o dublare a taxei pe veniturile băncilor la 4%.
Guvernul a introdus, de asemenea, o contribuție de asigurări sociale de 10% pentru pensiile mai mari de 3.000 lei, extinzând astfel baza de impozitare asupra beneficiilor pensionarilor, conform autorilor raportului.
Piața muncii rămâne inflexibilă
Rata șomajului a stagnat la 5,8% în luna iunie, marcată de o creștere de 0,6 puncte procentuale față de iunie 2024. Între mai și iunie, forța de muncă a scăzut cu 12.000 de persoane, ajungând la aproximativ 8,1 milioane, ceea ce reprezintă o scădere de 247.000 față de aceeași lună din 2024, conform economiștilor de la UniCredit.
