Importanța demografiei: Impactul îmbătrânirii populației și pregătirile insuficiente ale societății

România se confruntă cu o scădere constantă a populației, pierzând aproximativ un milion de locuitori la fiecare deceniu. Având parte de o îmbătrânire demografică, președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, a subliniat că vârsta medie a cetățenilor a crescut cu aproximativ 7,7 ani în ultimii 30 de ani, iar în următorii ani România va coborî de pe locul al 6-lea pe locul al 7-lea în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de locuitori.

O societate în care un număr tot mai mic de tineri va trebui să susțină pensiile pentru un număr în creștere de pensionari va trebui să ia în considerare majorarea vârstei de pensionare. Totuși, măsurile luate nu vor fi suficiente.

Îmbătrânirea aduce cu sine și alte provocări.

Raportul Mondial Alzheimer 2024: Numărul mic de români care consideră că suntem pregătiți din punct de vedere medical

Creșterea speranței de viață indică faptul că o parte tot mai mare a populației îmbătrânite va suferi de afecțiuni precum demența, Parkinson sau artrita, având nevoie de îngrijire.

Incidența demenței crește semnificativ odată cu înaintarea în vârstă. Risc redus de a dezvolta demență înainte de 65 de ani, dar riscul de apariție la persoanele de peste 85 de ani este de patru ori mai mare decât la cele de 75. Raportul Mondial Alzheimer 2024 arată că o treime din români ar prefera să păstreze secretă o eventuală diagnosticare cu demență față de familie.

Mai puțin de o treime dintre respondenti considera că România dispune de infrastructura medicală necesară pentru a face față acestei afecțiuni. Raportul conține și alte statistici relevante despre situația din România.

De asemenea, trebuie să ne adaptăm la realitatea unei societăți în care inflația va deveni o normă, afirmă autorii cărții „Marea inversare demografică: Îmbătrânirea societăților, scăderea inegalității și revigorarea inflației” (Charles Goodhart și Manoj Pradhan). Creșterea rapidă a ratelor de dependență pe glob indică faptul că persoanele care consumă dar nu contribuie, vor depăși numărul celor care contribuie prin muncă. Acest lucru va genera inflație.

Crescerea duratei de viață: De unde vor proveni resursele? Trei opțiuni de soluționare

Din ce în ce mai mulți dintre noi ne vom bucura de vieți mai lungi, dar de unde ne vor proveni resursele necesare pentru a susține consumul seniorilor după pensionare?

Experții identifică trei soluții principale: Prima ar fi majorarea semnificativă a vârstei de pensionare, deși nu toate profesiile pot susține acest lucru, având în vedere că în multe domenii cerințele fizice scad semnificativ cu vârsta.

A doua opțiune sugerează că angajații ar trebui să își gestioneze singuri economiile pentru bătrânețe, ceea ce depinde de generozitatea pensiilor publice și de viziunea pe termen lung a celor tineri. Este o provocare să te gândești la nevoile financiare ale unei persoane în vârstă atunci când ești la 25 de ani.

Un exemplu în acest sens este China, unde lipsa unui sistem social a încurajat economiile personale din cauza numărului redus de membri familiari care pot susține seniorii. Comparativ, în Occident s-au observat puține creșteri ale economiilor personale, în ciuda creșterii diferenței dintre speranța de viață și vârsta de pensionare.

A treia soluție ar implica o taxare mai mare a forței de muncă de către stat, pentru a redistribui resursele către seniori, atât pentru pensii, cât și pentru îngrijire medicală. Este esențială găsirea unui echilibru între impozitele mai ridicate și generozitatea pensiilor.

Nu trebuie omis că pensionarii formează un segment electoral semnificativ. Promisiunile de menținere sau creștere a pensiilor sunt frecvent incluse în platformele partidelor politice populiste.

Situația din România: Îmbătrânirea populației în ultimul deceniu și impactul acesteia

Riscurile fiscale pe termen mediu au crescut, iar o treime din statele europene consideră îmbătrânirea populației ca principal risc, conform Monitorului Fiscal European.

O populație îmbătrânită afectează semnificativ bugetele naționale prin creșterea costurilor, în special pentru sănătate și pensii, și prin diminuarea veniturilor generate de un număr tot mai mic de muncitori.

În România, situația s-a deteriorat în ultimele 10 ani, cu peste 20% din populație având peste 65 de ani, iar județul Teleorman fiind cel mai vulnerabil, cu un raport de 1 din 4 locuitori.

Capacitatea unei națiuni de a gestiona o populație îmbătrânită depinde de averea economică, după cum explică economistul Radu Crăciun. Bogăția unei țări nu se măsoară doar în economii individuale, ci și în capacitatea și valoarea companiilor existente.

„Este la fel de important să evaluăm capitalul uman, adică gradul de calificare al forței de muncă. Acest aspect este crucial deoarece acești oameni contribuie la pensiile celor care se retrag. O meserie bine plătită înseamnă contribuții mai mari la buget.”

„În cazul în care majoritatea angajaților sunt pe salarii mici, contribuțiile lor vor fi, evident, mai reduse, ceea ce va afecta negativ pensiile seniorilor.”

Complexitatea discuțiilor despre îmbătrânirea populației

„Discuțiile se concentrează pe demografia negativă și pe impactul pensionării generației de decreței. Se evidențiază presiunea asupra sistemului public de pensii, care va fi semnificativă, dat fiind că aceste persoane vor trece dintr-o situație de contribuție într-o situație de recepție de fonduri de la sistem.”

Valul de pensionări: Când va veni?

„Estimările indică o creștere accentuată a pensionărilor în următorii 6-7 ani, iar impactul asupra sistemului public de pensii va fi resimțit rapid.

Conferință pe tema problemelor demografice la Academia Română: Absența oficialilor guvernamentali

„În contextul egalizării responsabilităților de gen, cuplurile își reevaluează planurile familiale. Acest lucru poate influența numărul de copii dorit de fiecare familie.”

Acum doi ani, INS a organizat o conferință semnificativă la Academia Română, pe tema problemelor demografice.

La acest eveniment au participat experți din domeniile demografiei, antropologiei, sociologiei și istoriei, care au analizat riscurile sociale și posibilele soluții. Din păcate, nu a existat nicio reprezentare din partea Guvernului.

„Această conferință ar trebui să atragă atenția celor care iau decizii importante, nu doar cercetătorilor,” afirma președintele INS.