Ordonanța Trenuleț, adoptată tacit în Senat

Luni, Senatul a adoptat tacit Ordonanța Trenuleț, care fusese aprobată de Guvern pe 30 decembrie 2024. Această măsură a generat critici din diverse sectoare, fiind contestată de mediul de afaceri și de sindicatele reprezentând angajații din instituțiile publice. Ordonanța include modificări referitoare la cheltuielile publice.

Data limită pentru dezbaterea și votul Ordonanței era 2 martie, iar, cum termenul s-a încheiat duminică, președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat în cadrul ședinței de luni adoptarea tacită a propunerii legislative.

Adoptarea tacită reprezintă un mecanism parlamentar care permite unui proiect de lege să fie aprobat fără dezbatere, dacă nu este votat într-un interval stabilit.

Conform Ordonanței, măsurile fiscale și bugetare sunt destinate să asigure stabilitatea economică, gestionarea eficientă a resurselor bugetare și controlul asupra cheltuielilor publice, cu scopul final de a reduce cheltuielile bugetare și de a crește veniturile.

Măsurile au fost adoptate în contextul în care România s-a angajat, conform Planului bugetar pe termen lung, să reducă deficitul bugetar de la 7,9% în 2024 la sub 3% până în 2031.

Senatorii din opoziție au exprimat nemulțumiri privitoare la lipsa dezbaterii pe marginea Ordonanței Trenuleț. Senatoarea Violeta Alexandru, din partea USR, a subliniat că absența discuțiilor este cauzată de frică.

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a subliniat că acest proces a încălcat regulile parlamentare, iar Gheorghe Vela, liderul senatorilor POT, a cerut reluarea analizei ordonanței în comisii pentru a fi discutată.

Ordonanța Trenuleț a primit critici severe din partea economiștilor, sindicaliștilor, studenților și personalităților publice, fiind descrisă ca având soluții percepute ca fiind „suprafață și dăunătoare pentru o economie deja fragilă și vulnerabilizată”.