Stația Spațială Internațională are un nivel de sterilitate excesiv, afectând sistemul imunitar al astronauților: Proiecte inedite ale cercetătorilor
Astronauții care efectuează misiuni pe Stația Spațială Internațională (SSI) se confruntă frecvent cu probleme ale sistemului imunitar, iritații cutanate și afecțiuni inflamatorii, cauzate de sterilizarea excesivă a stației, potrivit unui studiu recent realizat de o echipă de cercetători din diverse universități și centre de cercetare din SUA, publicat în revista Cell.
Cercetătorii afirmă că diversitatea microbilor de pe SSI este semnificativ redusă comparativ cu mediul terestru, unde corpul uman s-a adaptat de-a lungul timpului. Pe stația spațială există doar specii microbiene aduse de oameni, iar introducerea altor specii ar putea ajuta la prevenirea problemelor de sănătate ale astronauților.
„Mediile artificiale din spațiu, inclusiv stațiile spațiale, pot avea un impact pozitiv asupra sănătății ocupanților lor prin introducerea unor comunități microbiene care să imită medii terestre, în loc să fie supuse unei sterilizări excesive”, declară Rudolfo Salido, cercetător la Universitatea din California și coautor al studiului.
Cercetătorii au colaborat cu astronauții care au efectuat misiuni pe SSI, prelevând mostre bacteriene de la 803 puncte diferite ale stației, ceea ce reprezintă de aproximativ 100 de ori mai multe mostre decât în studiile anterioare.
Odată întorși pe Terra, aceștia au analizat diversitatea bacteriană din fiecare mostră și prezența compușilor chimici. Pe baza acestor date, au creat o hartă tridimensională a comunităților bacteriene și a interacțiunilor acestora cu diferitele substanțe chimice prezente pe SSI.
SSI este comparabilă cu un mediu spitalicesc în ceea ce privește curățenia
Cercetătorii au constatat că sursa principală a bacteriilor de pe Stația Spațială Internațională este pielea umană. În plus, compușii chimici provin în principal din dezinfectanți și produse de curățenie.
Comparând diversitatea microbiană de pe SSI cu diverse medii terestre, specialiștii au observat că aceasta este cu mult mai scăzută decât în mostrele prelevate de pe planetă.
Spre deosebire de mostrele terestre, suprafața SSI nu conține comunități bacteriene prezente în apă sau sol. Studiul susține că mediu de pe stația spațială este similar cu cel al spitalelor sau al centrelor sterile din instituțiile de cercetare.
Cercetătorii propun ca soluția să fie diversificarea artificială a microbilor, fără a afecta sănătatea astronauților. Aceștia compară această abordare cu avantajele grădinăritului asupra sistemului imunitar.
„Există o mare diferență între a fi expus la solul natural dintr-o grădină și a trăi în condiții igienice extreme, ca în cazul SSI, fără acces la o sursă echilibrată de bacterii din exterior”, afirmă Rob Knight, cercetător la Universitatea din California.
Beneficiile cercetării nu se limitează doar la astronauți
Cercetătorii consideră că descoperirea reprezintă un prim pas în utilizarea bacteriilor pentru a construi un mediu mai sănătos pentru cei care lucrează în condiții izolate. Următorul pas presupune identificarea bacteriilor capabile să îmbunătățească imunitatea și sănătatea indivizilor care trăiesc sau lucrează în medii sterile.
„Dacă dorim să supraviețuim dincolo de granițele Terrei, nu este suficient să lansăm mostre mici din biodiversitatea terestră în spațiu și să sperăm că vor funcționa. Trebuie să luăm în considerare și alte forme de viață benefice pe care le putem trimite acolo, pentru a crea ecosisteme durabile și benefice pentru toți”, concluzionează Rudolfo Salido.
