Impactul stresului cronic asupra fertilității masculină: mecanisme și soluții eficace
Fertilitatea la bărbați este influențată de numeroși factori, iar sănătatea mintală are un rol crucial. Studiile indică faptul că stresul cronic are efecte negative asupra producției și calității spermei, diminuând capacitatea de concepție a bărbaților.
Stresul psihologic cronic activează axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală (HHS), ceea ce duce la creșterea secreției de cortizol, hormonul stresului. Nivelurile prelungite de cortizol pot inhiba axa hipotalamo-hipofizo-gonadală (HPG), care reglează hormonii implicati în reproducere, rezultând în scăderea secreției de testosteron, esențial pentru producția de spermă.
Pe 15 martie 2025, va avea loc un eveniment important la Arcub București, Sala Mare, dedicat celor care doresc să înțeleagă mai bine provocările infertilității și opțiunile pentru a deveni părinți. „Conferința pentru cuplurile care se confruntă cu infertilitatea”, organizată de Totul despre Mame, va aduce împreună experți de renume în domeniul fertilității, psihologiei și geneticii, oferind informații valoroase și răspunsuri la întrebări frecvente.
Un studiu publicat în Reproductive Biology and Endocrinology a demonstrat că cortizolul crescut la bărbați este corelat cu o scădere a concentrației și mobilității spermatozoizilor. Mai mult, stresul cronic contribuie la fragmentarea ADN-ului spermatic, putând duce la infertilitate și riscuri de avort spontan.
Efectele stresului asupra spermatogenezei și sănătății spermei
Spermatogeneza, procesul de producere a spermatozoizilor, depinde de un echilibru hormonal delicat. Testosteronul, LH și FSH sunt cheie în acest proces, iar stresul perturba acest echilibru prin:
Reducerea testosteronului: Stresul prelungit inhibă secreția de GnRH (hormon eliberator de gonadotropine), ceea ce reduce nivelurile de LH și FSH și, prin urmare, producția de testosteron.
Creșterea stresului oxidativ: Conform unui studiu din Journal of Reproductive Biology, stresul cronic este legat de o creștere a speciilor reactive de oxigen (ROS) la nivel testicular, ceea ce poate deteriora membrana și ADN-ul spermatozoizilor.
Scăderea numărului și calității spermatozoizilor: Barbații expuși la stres psihologic au un număr mai mic de spermatozoizi și motilitate scăzută, afectând șansele de fertilizare.
Impactul comportamental al stresului asupra fertilității
Stresul nu are doar efecte fiziologice, ci poate conduce și la comportamente nesănătoase, amplificând problemele de fertilitate. Consumul excesiv de alcool și fumatul afectează calitatea spermei prin creșterea stresului oxidativ.
O dietă dezechilibrată, bogată în grăsimi saturate și săracă în antioxidanți, intensifică inflamațiile organismului, deteriorând spermatozoizii. De asemenea, lipsa exercițiilor fizice agravează dezechilibrele hormonale și contribuie la obezitate, o altă cauză a infertilității masculine.
Tulburările de somn, induse de stres, afectează secreția nocturnă de testosteron și pot reduce producția de spermă.
Soluții pentru reducerea stresului și îmbunătățirea fertilității
Gestionarea stresului este crucială pentru menținerea fertilității masculine. Stilul de viață joacă un rol important în modul în care organismul reacționează la stres, astfel că mici modificări în rutina zilnică pot avea efecte semnificative. Activitatea fizică este esențială pentru reducerea cortizolului și stimularea producerii de endorfine, îmbunătățind echilibrul hormonal. Consumul de alimente bogate în antioxidanți (fructe, legume, nuci) este benefic pentru combaterea stresului oxidativ și protejarea spermatogenezei.
Îmbunătățirea calității spermei poate fi facilitată și printr-un program de somn regulat, care menține nivelul optim de testosteron și funcția testiculară.
Pe lângă activitatea fizică, o alimentație sănătoasă și un somn adecvat, tehnicile de relaxare sunt eficiente în reducerea stresului. Totodată, terapia cognitiv-comportamentală (CBT) poate ajuta la diminuarea anxietății și depresiei, care sunt corelate cu scăderea fertilității.
Stresul cronic afectează profund fertilitatea masculină prin mecanisme hormonale, stres oxidativ și comportamente nesănătoase. Studiile reiterează că gestionarea stresului prin exerciții fizice, alimentație echilibrată și practici de relaxare poate avea un impact benefic asupra calității spermei. Conștientizarea acestor efecte și adoptarea unor măsuri proactive se dovedesc esențiale pentru sănătatea reproductivă și creșterea șanselor de concepție.
Conferința pentru cuplurile care luptă cu infertilitatea
Îți dorești să devii părinte, dar testele de sarcină continuă să fie negative? Participă la Conferința pentru cuplurile care se confruntă cu infertilitatea și descoperă informații actualizate despre fertilitate, suport emoțional și inovații medicale.
- Factorii care influențează concepția unui copil sănătos
- Testele esențiale pentru sănătatea reproductivă
- Balansul emoțional în această călătorie complexă
- Progrese medicale și soluții viabile pentru infertilitate
- Experiențele femeilor care au reușit
Medici ginecologi, embriologi, geneticieni și psihologi vor oferi răspunsuri clare, bazate pe cele mai recente descoperiri științifice.
Anca Coricovac, medic primar obstetrică-ginecologie, are competențe în infertilitate, reproducere umană asistată și embriologie. A obținut titlul de doctor în științe medicale în 2016 și este lector în cadrul Programului Ministerului Sănătății dedicat specialiștilor din domeniu.
Dr. Dorina Codreanu, medic primar obstetrică-ginecologie, se specializează în consultații de infertilitate și proceduri de reproducere asistată. Activitatea ei academică și cercetarea au fost recunoscute printr-o bursă de cercetător postdoctoral.
Dr. Maria Stratan, medic specialist în genetică medicală, are o experiență vastă în genetică și a participat la cursuri de specializarea internațională în domeniu.
Psiholog acreditat, a dezvoltat programe de suport psiho-emoțional dedicate cuplurilor care doresc să devină părinți.
Nicole Brunel, fondatoarea Asociației SOS Infertilitatea, se confruntă cu provocările infertilității și susține drepturile cuplurilor afectate de această problemă.
Clarice Dinu, redactor-șef, a devenit mamă la 47 de ani prin ovodonare.
Colaboratori principali: Clinica Gynera
Sprijin de la: HelpNet, Kafune, Eisberg, Orbico, Macromex, Pain Plaisir
