„Investiții masive” și dependența de SUA pentru capacități esențiale. De ce reînarmarea rapidă a Europei prezintă provocări operaționale ce necesită mai mulți ani

„Investiții masive” și dependența de SUA pentru capacități esențiale. De ce reînarmarea rapidă a Europei prezintă provocări operaționale ce necesită mai mulți ani
Militari polonezi pe tancuri K2 Black Panther, pe bulevardul Wislostrada din centrul Varșoviei, capitala Poloniei, în timpul paradei militare de Ziua Armatei Poloneze, 15 august 2024. FOTO: SOPA Images / ddp USA / Profimedia

Creșterea bugetelor de apărare în Europa, ca reacție la o retragere americană, aduce în prim-plan o serie de dificultăți legate de finanțare, capacitățile de producție și coordonarea resurselor militare, potrivit unei analize difuzate de AFP.

Președintele francez Emmanuel Macron a enunțat un obiectiv „de aproximativ 3-3,5% din PIB” pentru cheltuielile în domeniul militar, în timp ce omologul său american le solicită europenilor să aloce 5%. Agerpres subliniază aceste declarații.

În anul 2024, bugetele de apărare ale celor 30 de membri europeni NATO (cu excepția Turciei) au depășit 450 miliarde de dolari, ceea ce corespunde cu 2% din PIB, conform Alianței.

Deocamdată, 21 dintre aceste națiuni respectă acest minim stabilit de NATO, însă doar patru depășesc 3% (Estonia, Letonia, Polonia și Grecia).

Marea Britanie intenționează să aloce 2,5% din PIB până în 2027, în creștere față de 2,3% în prezent, sumă care poate acoperi unele deficiențe, dar nu va schimba structura forțelor armate britanice.

Scholz și Macron discută despre „sume considerabile”

În Germania, cancelarul Olaf Scholz a subliniat că „fiecare punct procentual suplimentar cheltuit ar echivala cu 43 miliarde de euro pe an, ceea ce constituie sume considerabile”.

Potrivit lui Timothy Garton Ash, profesor de studii strategice la Universitatea Oxford, o alocare de 4% din PIB pentru apărare ar echivala cu jumătate din PIB-ul Rusiei.

Cu doar câteva zile înaintea summitului UE, Macron a sugerat mobilizarea fondurilor comunitare existente și utilizarea de „finanțări inovatoare”, cum ar fi „împrumuturi comune” la nivel european sau accesarea Mecanismului european de stabilitate, care permite sprijinirea statelor membre aflate în dificultate financiară.

„În prima fază, estimăm că avem nevoie de 200 miliarde de euro pentru investiții”, a declarat Macron.

Pe de altă parte, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a menționat că va propune o flexibilizare a regulilor bugetare ale Uniunii Europene în vederea creșterii investițiilor în apărare.

După întâlnirea care a avut loc la Londra în sprijinul Ucrainei, ea a afirmat cu tărie că Europa trebuie să se reînarmeze de urgență și că statele membre trebuie să aibă flexibilitatea fiscală necesară pentru a crește cheltuielile militare.

Industria de apărare europeană, concepută pentru nevoi limitate în perioada post-Război Rece, a început să crească producția în domeniul munițiilor, dar nu a intrat în „economia de război” dorită de Macron din cauza lipsei de schimbări semnificative în volumul comenzilor.

„Armatele europene sunt mult sub suma părților lor”

Fabian Hoffmann, expert la Universitatea din Oslo, a precizat că producătorul european MBDA fabrică „mai puțin de 50” de rachete de tip Scalp/Storm Shadow pe an, comparativ cu „aproximativ 700” de JASSM americane și 1.200 de rachete rusești.

Dacă bugetele militare vor crește, Timothy Ash consideră „inevitabil” ca europenii să achiziționeze temporar de la americani, până când își vor consolida capacitățile de producție.

Renaud Bellais, economist, afirmă că „instrumentul industrial european poate fi consolidat”, cu multe linii de producție îndepărtându-se de limitele lor maximizate. „Dacă vom ajunge la 3% din PIB, va dura totuși 2 sau 3 ani pentru a permite industriilor să se pregătească.”

Însă, achizițiile din SUA nu vor asigura livrări mai rapide. Producătorii americani au „capacitățile de producție deja la limită” și se confruntă cu dificultăți în recrutarea de personal, contrar situației din Turcia și Coreea de Sud.

Pentru a crea un sistem de producție „rapid și la scară mare”, Ministerul francez al Apărării are în vedere implicarea industriei civile, inclusiv cea auto, pentru a produce, de exemplu, mii de drone într-un interval de câteva luni.

Uniunea Europeană rămâne dependentă de Statele Unite pentru anumite capacități esențiale, care necesită ani pentru dezvoltare, inclusiv tehnologie de lovituri de precizie, sisteme de informații și soluții de comandă și control.

Cu aproape 2 milioane de soldați, „pe hârtie”, Europa are suficiente resurse „pentru a descuraja Rusia”, apreciază Max Bergmann, expert la un think tank american.

Totuși, în realitate, nu este suficient să se adune forțele naționale pentru a construi o forță coerentă, iar „armatele europene sunt mult inferioare sumei părților lor”, subliniază el.

Bergmann critică duplicarea resurselor și lipsa de coordonare. Dincolo de finanțările suplimentare, sunt necesare „reforme interne semnificative pentru a asigura capacitatea europenilor de a lupta împreună”, afirmă expertul.

„Unii lideri europeni par să creadă că banii și echipamentele pot înlocui SUA”, adaugă Christian Molling de la un institut german.

Aceasta neglijează însă rolul Statelor Unite ca lider și integrator în cadrul NATO. Fără acest rol politic și militar, „mai multe arme nu vor putea asigura apărarea” europenilor, concluzionează expertul citat de AFP.

Recomandari
Show Cookie Preferences