Radu Crăciun: Problema nu este dacă, ci când va crește vârsta de pensionare. Oamenii vor trăi tot mai mult, așa că și vârsta de pensionare trebuie să se adapteze.

Conform specialistului Radu Crăciun, este evident că, având în vedere proiecțiile privind longevitatea, vârsta de pensionare va fi necesar să crească. Aproximativ 30-40% dintre copiii născuți astăzi vor atinge vârsta de 100 de ani, ceea ce face ineficientă pensionarea la 65 de ani, având în vedere că mulți pot trăi până la 100 de ani, a declarat economistul în cadrul podcastului „Vreau să știu”.

Crăciun a adăugat că, comparativ cu 1990, vârsta medie de deces în România a crescut semnificativ, având acum aproximativ 7 ani în plus față de acea perioadă.

Economistul, care conduce BCR Pensii, s-a arătat surprins de faptul că sectorul de afaceri nu face suficient pentru a încuraja integrarea persoanelor în vârstă care doresc să continue să muncească. El a menționat că persoanele în vârstă, deși necesită recalificare, pot aduce stabilitate și înțelepciune organizațiilor, dar mediul de afaceri nu pare să valorifice aceste calități, lăsând mulți să se pensioneze fără a-și găsi o activitate semnificativă.

În acest context, Crăciun a făcut referire la filmul „Internul”, cu Robert De Niro, ca exemplu al prejudecăților legate de vârsta angajaților și al provocărilor pe care le întâmpină aceștia în mediul de lucru.

• Citește și: Vârsta de 70 de ani va deveni noul 50? De la ce vârstă poți fi considerat ”senior”?

Începând cu anul viitor și până în 2030, se estimează că, în fiecare zi, peste 600 de persoane din generația baby boomer vor atinge vârsta de pensionare de 65 de ani - echivalentul unui român la fiecare două minute, conform datelor de la Institutul Național de Statistică.

Vârsta medie la care românii au ieșit la pensie în anul anterior a fost de 59,5 ani, cu o diferență de 0,8 ani între bărbați și femei și o diferență de 0,5 ani între mediul rural și cel urban.

Circa 20.600 de pensionari au continuat să lucreze în primele 6 luni după încasarea primei pensii, iar peste 25.000 s-au reangajat pe jumătate de normă, conform unei publicații INS referitoare la participarea pe piața muncii.

Desigur, motivul principal pentru reangajare a fost aspectul financiar, însă un alt aspect pozitiv este că România se află pe o poziție relativ bună în Europa în ceea ce privește rata sărăciei în rândul persoanelor de 65 de ani și peste, conform datelor Eurostat.

Reforma pensiilor discutată de actuala Coaliție readuce în atenție un indicator demografic la care România se află în poziția de „lanternă roșie” în Europa: speranța de viață sănătoasă la 65 de ani. În medie, românii pot aștepta doar 4 ani de viață activă și sănătoasă după pensionare, comparativ cu suedezii care beneficiază de aproape 15 ani.

Speranța de viață sănătoasă este un indicator important în evaluarea calității vieții într-o țară și a investițiilor în capitalul uman, arătând câți ani mai rămân pentru a te bucura de viață fără restricții cauzate de probleme medicale.

Speranța de viață sănătoasă la 65 de ani a scăzut în România, de la aproape 6 ani pentru bărbați, la doar 4 ani.

În ultimele decenii, speranța de viață sănătoasă la 65 de ani a crescut la nivel european, cu câteva excepții. În România, acest indicator a scăzut de la aproape 6 ani pentru bărbați la doar 4 ani. La femei, scăderea a fost mai moderată, de la 5,2 ani la 4 ani, conform statisticilor recente.

Această scădere este rezultatul condițiilor de viață deficitare, indicatorul măsurat de INS furnizând informații relevante despre eficiența sistemului de sănătate publică și accesul populației la servicii medicale.

Eurostat realizează anual o analiză comparativă a speranței de viață și a speranței de viață sănătoasă pentru toate statele membre ale UE, utilizând date demografice și statistici referitoare la persoanele cu reședința obișnuită în fiecare stat.

Speranța de viață sănătoasă la naștere în România a fost de 57,3 ani pentru bărbați și de 58,2 ani pentru femei în 2021, iar speranța de viață la naștere a fost de 71,5 ani pentru bărbați și de 79,3 ani pentru femei în 2022.

Femeile din România trăiesc mai mult decât bărbații, dar cu o calitate a sănătății mai scăzută.

În 2022, speranța de viață la naștere a fost cu 7,8 ani mai mică pentru bărbați comparativ cu femei, iar speranța de viață sănătoasă la naștere în cazul bărbaților a fost cu 0,9 ani mai mică decât cea a femeilor.

Deși femeile au o speranță de viață mai mare, se confruntă cu o sănătate mai precară, fapt ce se traduce printr-un număr mai mare de ani cu activități limitate.

Conform datelor din 2021, speranța de viață sănătoasă la 65 de ani a fost de 4,0 ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei, semnificativ sub media Uniunii Europene, unde acest indicator este de 9,9 ani pentru femei și 9,5 ani pentru bărbați.

În 2021, Suedia și Irlanda au înregistrat cele mai mari valori de speranță de viață sănătoasă la 65 de ani, atât pentru bărbați (14,5 ani, respectiv 12,3 ani), cât și pentru femei (14,8 ani și 13,0 ani).

Un alt indicator important pentru monitorizarea sănătății populației este incidența bolilor.

Primul contact al pacienților cu sistemul de sănătate este reprezentat de medicul de familie, care înregistrează numărul de cazuri noi, furnizând statistici de incidență a morbidității.

Pentru o analiza obiectivă a cazurilor noi de îmbolnăvire, se calculează un indicator care arată incidența acestor cazuri la 100,000 de locuitori, detaliat pe categorii de boli.

În perioada 2012-2022, incidența bolilor declarate de medicii de familie a variat, cu un maxim înregistrat în 2012 (79,4 mii cazuri noi la 100 mii locuitori) și un minim în 2020 (66,8 mii cazuri noi la 100 mii locuitori).