Importurile alimentare depășesc un miliard de euro pe lună, deficitul 'geamăn' în creștere îngrijorătoare după primele patru luni

În primele patru luni ale acestui an, exporturile României au înregistrat o creștere modestă de 0,5%, în timp ce importurile au crescut cu 6%, conform datelor furnizate marți de Institutul Național de Statistică. Deficitul comercial s-a ridicat la 11,6 miliarde de euro, cu aproape 25% mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Alimentele și băuturile importate reprezintă peste 10% din totalul importurilor, atingând suma de 4,4 miliarde de euro în primele patru luni ale anului, ceea ce corespunde cu mai mult de un miliard de euro pe lună.

Polonia, Ungaria și Bulgaria, principalii furnizori de alimente pentru România

Lipsa unui număr suficient de producători locali pentru alimentele consumate zilnic contribuie la creșterea importurilor, ceea ce ar putea genera provocări semnificative în viitor, susține Tudorel Andrei, directorul INS.

Prof. Andrei, autor al lucrării „Comerţul exterior al României cu produse agroalimentare”, evidențiază că deficitul mediu anual în comerțul cu alimente a crescut de peste 7 ori în raport cu Ungaria, de mai bine de 12 ori în cazul Poloniei și de peste 25 de ori în ceea ce privește Bulgaria.

România se confruntă cu o scădere a capacităților de procesare a materiei prime, ceea ce determină o dependență din ce în ce mai mare de importurile de produse agroalimentare, în special din statele membre ale Uniunii Europene.

Printre principalii furnizori se numără Ungaria și Polonia, iar recent s-a alăturat acestora și Bulgaria.

Mulțumim Ungariei pentru carne, lapte și ouă!

În ultimele 15 ani, 20 din cele 24 de categorii de produse incluse în Nomenclatorul Combinat au înregistrat deficit în relația comercială cu Ungaria, adaugă prof. Andrei.

În ceea ce privește schimburile comerciale cu Polonia, 22 de categorii de produse au avut un volum al importurilor mai mare decât al exporturilor pe parcursul acestei perioade. În ambele cazuri, deficitul se concentrează pe un număr restrâns de categorii de produse agroalimentare.

În relația cu Ungaria, trei categorii de produse au reprezentat mai mult de 50% din deficitul total al celor 20 de categorii identificate: „Carne și organe comestibile” (cod 2) cu un deficit de peste 1,64 miliarde de euro (20,7% din deficitul total), „Reziduuri și deșeuri alimentare, alimente și preparate pentru animale” (cod 23) cu un deficit de peste 1,33 miliarde de euro (16,8%), și „Lapte și produse lactate, ouă de pasăre” (cod 04), cu un deficit de peste 1,67 miliarde de euro (14,7%).

Mulțumim Poloniei pentru cereale, patiserie și carne!

În cazul Poloniei, categoriile de produse cu cea mai mare pondere a deficitului sunt: „Preparate pe bază de cereale și produse de patiserie” (cod 19) cu un deficit de peste 725 de milioane de euro (14,2% din totalul celor 22 de produse care au afectat negativ balanța comercială), „Lapte și produse lactate, ouă de pasăre” (cod 4) cu un deficit similar, și „Carne și organe comestibile” (cod 2) cu un deficit de aproximativ 540 de milioane de euro (10,6%).

Atât în cazul Poloniei, cât și al Ungariei, este esențial de menționat numărul mare de categorii de produse agroalimentare pentru care se înregistrează deficite, precum și faptul că un număr restrâns de categorii de produse prelucrate utilizate în consumul populației acumulează deficite considerabile.

Mulțumim Bulgariei pentru legume, fructe, cafea și pește!

Acestea sunt principalele categorii de alimente cu sold comercial negativ din relația cu Bulgaria. Dintre cele 24 de produse agroalimentare, 11 au generat un excedent de 19 miliarde de euro, în timp ce restul de 13 produse au contribuit la un deficit de 11,6 miliarde de euro.

Producția de lapte s-a redus cu aproape 50%

Exemplele de produse agroalimentare deficitare ar putea continua, afirmă Tudorel Andrei. Deși consumul intern de produse agroalimentare a crescut, datorită veniturilor mai mari și a ofertei variate din magazinele din țară, unitățile de producție interne nu au beneficiat de aceste schimbări.

Din păcate, cererea internă a fost satisfăcută prin importuri masive, mai notează Tudorel Andrei.

De exemplu, România cultivă și exportă cantități semnificative de floarea-soarelui care sunt procesate în fabrici din străinătate. Din aceste procese, se obțin atât produse principale, cât și reziduuri care ar putea fi utilizate pentru producția de nutrețuri pentru animale.

Adesea, aceste reziduuri sunt importate de agenți economici români pentru hrana animalelor; pe lanțul de producție, unele animale sunt exportate ca animale vii, care ulterior sunt sacrificate în abatoare din străinătate, iar produsele din carne rezultate sunt apoi importate, la prețuri ridicate.