INTERVIU. „Am fost hărțuit la școală”. Confesiunile unui autor suedez renumit

Henrik Fexeus, un mentalist și psiholog suedez cunoscut pe plan internațional pentru bestsellerul său "Arta de a citi gândurile", publicat în 2007, a fost recent la București pentru a lansa thrillerul "Sacrificiul". Într-un interviu, autorul discuta despre manipularea în politică, semnele minciunii, empatie și cum putem reaprinde dragostea pentru lectură în era internetului.

• Întrebat ce materie crede că ar trebui inclusă în programa școlară, Henrik Fexeus a declarat: „Aș preda empatia, ca abilitate de comunicare”.

Henrik Fexeus a fost prezent în București pe 16 și 17 mai, pentru lansarea celui mai recent roman al său, "Sacrificiul", la Librăria Humanitas Cișmigiu, eveniment organizat de Editura Trei. Această carte reprezintă primul volum din seria "Memento", o colecție de thrillere psihologice centrate pe povestea programatorului David Lund și a avocatei Florence Tapper, care se regăsesc într-o conspirație ce le va testa nu doar inteligența, ci și valorile morale.

Henrik Fexeus a devenit cunoscut datorită cărții sale, "Arta de a citi gândurile", publicată în 2007 și tradusă în peste 30 de limbi, transformându-se într-un bestseller internațional.

În literatură, Fexeus a debutat în 2017, cu romanul "The Lost", primul din trilogia Final Illusion. Din 2021, colaborează cu scriitoarea faimoasă Camilla Läckberg, rezultând trilogia "Vincent & Mina", despre un mentalist și o inspectoare de poliție, care investighează crime complicate. Această trilogie a fost publicată în peste 60 de țări și este în curs de adaptare pentru un serial de televiziune.

„Ȋntotdeauna am avut grijă să explic ce rol joc în momentul respectiv”

– Vă prezentați adesea ca „analist al comportamentului uman”. Ce înseamnă această etichetă pentru dumneavoastră și cum se deosebește de mentalismul convențional?– Henrik Fexeus: Am fost descris în diferite moduri, de la „expert în comunicare nonverbală” la „expert în influență” și „comportamentul uman”. Cred că sânt adevărat în toate acele denumiri.

Aceste titluri se referă exclusiv la activitatea mea ca autor de literatură psihologică populară și ca speaker în medii corporatiste. Mă consider, de asemenea, iluzionist sau mentalist, termen pe care îl prefer în cadrul activităților de divertisment.

Consider că există o distincție clară. Sunt mentalist când prezint un spectacol de citire a gândurilor în teatre și expert în comunicare când predau despre limbajul corporal. Deși folosesc cunoștințe psihologice, recurg la tehnici de teatru și magie în divertisment, iar ca expert mă bazez pe cercetări științifice.

– Cum a început interesul dumneavoastră pentru psihologie și comunicare nonverbală? A fost o revelație bruscă sau o fascinație care a crescut în timp?– Cred că a început de mic. Observam cum alți copii interacționează social mai bine decât mine și am simțit că există un element invizibil la mijloc pe care am vrut să-l înțeleg.

– Ați fost vreodată subestimat datorită statutului de mentalist? Ați simțit că acest lucru v-a afectat credibilitatea?– Da, dar rar, mai ales în interacțiunile cu presa. M-am asigurat mereu să clarific rolul meu, fie ca expert, fie ca artist. Publicul a reacționat pozitiv, apreciind că pot îndeplini ambele roluri.

Putem citi gândurile interlocutorului?

– Cartea dumneavoastră, "Arta de a citi gândurile", v-a adus recunoaștere internațională. Ce ar trebui să știe cineva care o deschide pentru prima dată? – Este o carte despre modul în care comunicăm constant fără cuvinte, iar odată ce dezvoltați această abilitate, o puteți folosi pentru a câștiga încrederea și a crea relații solide.

– Puteți oferi câteva tehnici practice din carte aplicabile în interacțiunile de zi cu zi?–

• Învăță să observi schimbările subtile ale expresiilor faciale; atunci când cineva încearcă să ascundă o emoție, aceasta se va reflecta în jumătatea superioară a feței.
• Harmonizează-ți stilul de comunicare nonverbală cu cel al interlocutorului pentru a fi mai bine înțeles și a câștiga încrederea acestuia.
• Inițiază discuții semnificative, punând întrebări ce vizează personalitatea și motivația interlocutorului.

– În conferințele dumneavoastră afirmați că „cititul gândurilor” nu este magie, ci atenție la detalii. Care sunt câteva semne nonverbale care indică o minciună? – E esențial să cunoști comportamentul normal al persoanei. Semnalele de minciună sunt repere atunci când observi o schimbare a comportamentului normal; cum ar fi nesiguranța corporală, pauzele lungi în discuții, clipitul lent sau atingerea frecventă a corpului.

– Care este cea mai eficientă metodă de influențare a cuiva? – Cea mai eficientă influență este cea pozitivă – sugerezi cuiva să facă ceva benefic pentru amândoi, realizând astfel că și ceilalți vor beneficia.

Trecerea de la psihologie și mentalism la thrillere: „În sfârșit, fac ceea ce am fost menit să fac”

– Ce v-a determinat să faceți tranziția de la nonficțiune la ficțiune?– Întotdeauna am dorit să scriu ficțiune. Așa că sunt fericit că acum realizez ceea ce mi-am dorit întotdeauna. Thrillerele sunt perfect adaptate stilului meu, având o structură similară cu magia.

– Vă influențează gândirea și atenția asupra detaliilor în crearea personajelor?– În seria „Vincent și Mina”, influența mentalismului era evidentă prin abilitățile protagonistului și puzzle-urile tipice. În "Sacrificiul", abordarea e mai subtilă, cu un mister ce gravitează în jurul memoriei.

– Romanul "Sacrificiul" v-a luat doi ani să-l scrieți și a spus că reflectă profund aspecte personale. Care parte a poveștii este cea mai personală pentru dvs.? – Amintirile reprimate ale personajului David Lund. La fel ca el, am trecut prin hărțuire la școală și am evitat complet amintirile acelei perioade.

Cum ne manipulează politicienii?

– Suntem adesea influențați și manipulați fără să realizăm. Care sunt semnalele pe care le ignorăm în relații și decizii?– Atunci când comunicarea verbală și nonverbală diferă, este un indiciu că nu spunem adevărul sau nu exprimăm ceea ce simțim. E important să recunoaștem discrepanțele pentru a evita sprijinirea greșită a interlocutorilor.

– Cum putem menține gândirea critică în fața manipulării din media și campaniile politice? Ce trebuie să observăm?– Un politician care evită să răspundă o întrebare tinde să distragă atenția prin diverse tehnici.

• Se concentrează pe posibilele consecințe negative ale neîndeplinirii dorințelor sale.
• Atacă întrebarea fără a răspunde direct.
• Schimbă rapid subiectul.
• Îți trezește reacții emoționale în detrimentul raționamentului.
• Repetă idei până la saturație, pentru a le face să pară adevărate.

– Ce trucuri psihologice folosesc adesea politicienii pentru a câștiga încrederea maselor?– Se bazează pe repetarea mesajelor emotive și pe povestiri personale.

– În România, extrema dreaptă câștigă susținere, având la bază teme de ură și identitate. Ce ne face vulnerabili la aceste narațiuni?– Nevoia de apartenență este însoțită adesea de o viziune simplificată a lumii, generată de incertețile noastre.

– Este adevărat că emoțiile influențează deciziile noastre, inclusiv cele politice? Dacă da, cum putem deveni votanți mai raționali?– Emoțiile activează deciziile noastre fizice, iar pentru a evita riscurile, trebuie să permitem emoțiilor să se estompeze.

„Nu te lăsa influențat de ce îți spun ceilalți că trebuie să citești”

– România are una dintre cele mai scăzute rate de lectură din Europa. Ce mesaj aveți pentru tineri care nu mai au răbdare să citească?– Cel mai bine este să începi cu o carte pe un subiect care te pasionează, fără a te concentra pe ceea ce „trebuie” să citești.

– Cum percepeți generația tânără și rolul cărților în viața lor?– Poate că astăzi cărțile sunt considerate mai mult o nișă; deși sunt populare pe platformele sociale, generația actuală se confruntă cu un flux constant de informații.

„Adulții trebuie să inspire prin puterea exemplului”

– Ce schimbări ar trebui să se facă în educație sau la nivel familial pentru a promova lectura?– Este esențial să se încurajeze citirea materialelor mai complexe, având în vedere influența inteligenței artificiale.

– Dacă ați putea introduce o materie în școlile din întreaga lume, ce ați alege să predați?– Aș preda empatia ca abilitate de comunicare, ceea ce ar fi un pas important înainte.