Modificările în plata pensiilor private: sindicatele și patronatele formează un front comun împotriva dublei impozitări, iar autoritățile își exprimă poziția.

Fondurile destinate pensiilor administrate privat provin din bani ai angajaților și au randamente apreciabile; întrebarea este de ce să fie impozitate dacă oamenii primesc o sumă stabilită. Indiferent de procentul aplicat – 25%, 35% sau 15% – rămâne o problemă de discuție. Adrian Negoiță, secretar general al CNSLR-Frăția, a subliniat acest lucru în timpul dezbaterii despre proiectul de lege referitor la plata pensiilor private. Patronatele au criticat dubla impozitare, iar la Pilonul III – pensii facultative – s-a reiterat afirmația că banii sunt privați și au fost taxați anterior, a declarat Iulian Lolea, reprezentant Concordia.

Problema centrală: imposibilitatea retragerii integrale a fondurilor.

Proiectul controversat al legii pensiilor private a fost dezbătut în Ministerul Muncii, în prezența sindicatelor, patronatelor și a unor reprezentanți ai consumatorilor și ai APAPR, federația administratorilor fondurilor de pensii.

Autoritățile au venit cu clarificări din partea ASF prin Dan Armeanu, vicepreședinte pe pensii private, și Luca Niculescu, secretar de stat la MAE și coordonator al aderării României la OCDE.

Schimbarea majoră dezbătută este că peste 8,3 milioane de români cu Pilon II și aproape un milion cu Pilon III nu vor mai putea să retragă întreaga sumă la pensionare, ci doar 25%, iar restul va fi eșalonat pe maximum 10 ani sau pe întreaga durată de viață.

Există o excepție: dacă în cont există o sumă mai mică decât 12 ori indemnizația socială, adică în jur de 15.372 lei, se poate încasa toată suma odată sau eșalonat pe maximum 12 luni.

Conform normelor actuale, sumele din Pilonul II pot fi încasate la pensionare sau de către moștenitori în caz de deces, fie sub formă de plată unică, fie în 60 de tranșe lunare distribuite pe cinci ani.

Ca urmare a criticilor, Guvernul a amânat adoptarea proiectului pentru o dezbatere extinsă; în spațiul public s-au conturat posibile majorări la 30% pentru retragerea deodată, cu restul plătibil în 8 ani.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a confirmat că se are în vedere creșterea procentului pentru suma retrasă odată la 30% și scurtarea perioadei de eșalonare.

Plata integrală sau în rate? Pe 10 ani sau pe 8 ani? Opiniile sindicale diverg.

Reprezentanții sindicatelor au susținut necesitatea legii ca condiție de aderare la OCDE, însă au criticat lipsa informării; în ceea ce privește procentul de sumă ce poate fi retrasă deodată și durata eșalonării, părerile au fost divergențe.

În discuțiile despre plata integrală versus plata în rate, Sabin Rusu, secretarul general al CSDR, a afirmat că preferă plata în sumă totală, dar mulți dintre membrii fondurilor de pensii aleg plata lunară până la aproximativ 3.000 de lei pentru a evita impozitul suplimentar și CASS-ul introdus prin legea 141/2025. Desigur, alegerea depinde și de valoarea totalului ce va veni, iar randamentul estimat este în jur de 30% față de contribuția inițială.

Întrebat despre comparația dintre suma încasată la pensie și cea ce s-ar fi obținut dacă s-ar fi cotizat doar la Pilonul I, el a răspuns că a încasat mai mult decât a contribuit; este un rezultat corect.

Dacă epuizezi toți banii într-un timp scurt, ceri apoi ajutor social.

Pe fondul unor argumente, Meridian sprijină ideea plății eșalonate a fondurilor; dacă banii se termină rapid, oamenii pot recurge la ajutor social.

Dumitru Fornea, secretarul general al Confederației Meridian, subliniază necesitatea păstrării unei plăți eșalonate a fondurilor acumulate.

El a ilustrat cu exemple din regiunile miniere cum retragerile spontaneously pot crea dificultăți, mai ales dacă oamenii nu au educație financiară, iar responsabilitatea rămâne parte din echilibru.

Fornea a menționat și exemple din alte țări prezentate în nota de fundamentare: în unele locuri se poate retrage 30% din sumă deodată, în Polonia este 25%; se discută acum o creștere cu 5% a acestui prag, iar mai mult decât atât contează garanția gestionării fondurilor și competența managerilor.

S-a subliniat că lucrătorii ar trebui să beneficieze de aceste fonduri pentru plus valoare, nu doar să consolideze bonitatea României pe piețele de capital, deoarece o mare parte din resurse se investesc în titluri de stat, susținând soliditatea fiscală a țării.

Chiar și în contextul unui randament de 30% al Pilonului II, există semnale că unii participanți au pensii mai mici decât dacă ar fi cotizat strict la Pilonul I.

Este nevoie de clarificări din partea ASF și a autorităților privind modul în care se gestionează aceste fonduri.

Puțini angajați din CFR ajung la pensie; ce va urma în următorii 10 ani?

Unii lideri sindicali consideră că eșalonarea pe 10 ani este insuficientă pentru speranța de viață actuală din România.

Ei arată că există diferențe între ramuri: unii lucrători din CFR sau din industrie pot întâmpina dificultăți, iar OCDE impune norme, însă este esențial să se păstreze flexibilitatea în funcție de specificul fiecărei activități.

Propunerea este ca eșalonarea plăților să fie adaptată la ramura de activitate.

Este necesar un calcul atent: media de viață estimată pentru bărbați este de 72 de ani, pentru femei de 80, iar media generală este în jur de 75. Sugerăm să se încurajeze o referință la o medie mai mică, pentru a lăsa bani pentru sănătate, fără suprimpozitare excesivă; o soluție poate fi reglementată pe o perioadă de 6–8 ani, adaptată la ramură.

Sindicatele reclamă dublă impozitare la Pilonul II.

Secretarul CNSLR-Frăția critică introducerea unei forme de dublă impozitare prin legea 141/2025.

El susține că fondurile destinate Pilonului II sunt direcționate către entități private cu randamente mari, iar aplicarea unor taxe multiple este greu de justificat pentru contribuabili.

De asemenea, el a fost susținut de Dumitru Fornea, secretarul general al Confederației Meridian.

Fornea apreciază că Pilonul II a fost prezentat inițial ca o formă de stimulare; în realitate, statul a introdus noi aspecte precum CASS și plafonul de impozit, ceea ce percepem ca dublă impozitare.

Patronatele: La Pilonul III sunt doar bani privați care au mai fost taxați odată.

Reprezentanții patronatelor reiterează preocuparea față de dubla impozitare în Pilonul III.

Ei subliniază că în Pilonul III avem doar fonduri private, cu excepția deductibilității de 400 de euro; în consecință, își exprimă dorința de a evita o nouă taxare dublă.

Vicepreședintele ASF despre impozitarea pensiilor: De acord cu observația ta, dar această lege nu reglementează acest aspect.

În replică, Dan Armeanu, vicepreședinte ASF responsabil de sectorul pensii, a subliniat că proiectul de lege privind plata pensiilor nu prevede nimic referitor la impozitarea pensiilor.

Spusele sale completează că impozitarea ține de Codul fiscal; în privința speranței de viață, aceasta se calculează la nivel agregat și nu pot fi stabilite termene separate pentru bărbați și femei, pentru că ar trata în mod inechitabil și nu ar primi aprobarea UE.

Petru Dandea, Cartel Alfa: Toate pensiile trebuie impozitate identic, altfel apare neconstituționalitatea.

În replică, Petru Dandea, secretarul Cartel Alfa, a recomandat dialog cu Ministerul de Finanțe pentru a rezolva discrepanțele fiscale.

El a subliniat necesitatea unei formule de speranță de viață clar prevăzute în lege, pentru a evita situațiile în care pensiile, în funcție de pilon, s-ar diferenția în mod nejustificat, ceea ce ar posibile argumente de neconstituționalitate.

El a adăugat că ASF nu include în această lege reglementări despre acest aspect.

Radu Crăciun, APAPR: La Pilonul II nu există dublă impozitare, dar Pilonul III prezintă un risc.

APAPR a fost întrebat despre dubla impozitare a pensiilor, iar Radu Crăciun, președintele asociației, a explicat poziția: Pilonul II este impozitat la ieșire iar contribuția provine din salariul brut, deci nu se poate vorbi despre impozitare la intrare.

Contribuțiile Pilonului II sunt efectuate din salariul brut, deci înainte de impozitare; la ieșire se aplică impozit pe venitul efectiv, iar impozitele pe venit și CASS se pot aplica în funcție de plafon și de tipul de câștig.

În consecință, la Pilonul II nu se poate vorbi despre dublă impozitare, ci despre condiții fiscale favorabile.

Pe Pilonul III situația este discutabilă, deoarece contribuțiile provin din salariul net; dacă se plătesc contribuții la Pilonul III pe salariul net și apoi se obțin plăți, pot apărea CASS și impozit pe venit, ceea ce poate genera dublă impozitare. Soluția este să se stabilească tranșe ample astfel încât să rămâi în zona de 3.000 de lei și să reduci sau elimini impozitul pe venit și CASS.

Reprezentant consumatori: va fi necesară și o linie de acțiune pentru eventuale litigii.

Monica Calu, jurist în dreptul consumatorilor, recomandă includerea în lege a soluțiilor alternative pentru disputele între consumatori și administratorii fondurilor.

Ar fi util să se detaliază cum se vor soluționa litigiile între părți și cine va gestiona aceste litigii, iar dacă nu este clar acum, să se regleze în actele viitoare.

Luca Niculescu, MAE: Legea de plată a pensiilor private este condiție obligatorie pentru aderarea la OCDE.

Luca Niculescu a evidențiat că aprobarea acestui proiect reprezintă o condiționalitate prioritară în procesul de aderare la OCDE, cu planul de a se alătura organizației în 2026.

Calendarul este foarte încărcat: țara noastră este evaluată de 25 de comitete OCDE. Aderarea se aseamănă cu procesul de la UE, dar multe complexe, inclusiv în grupurile de lucru pentru pensii private, au comitete sau subgrupuri, iar după evaluări se emit recomandări prioritare, care sunt, de fapt condiționalități pentru aderare.

Potrivit unor surse citate de agenția Agerpres, proiectul de Lege privind plata pensiilor private trebuie să treacă prin Guvern în maximum două săptămâni, în condițiile în care evaluarea Grupului de lucru pentru pensii private este programată în mai puțin de o lună.