Nicușor Dan: primul răspuns după intrarea dronei ruse în spațiul aerian românesc și reacția în direct la detaliile recente despre Polonia

Luni seară, președintele a intervenit pentru prima oară după ce drona a pătruns în spațiul românesc în weekend, precizând că este de proveniență rusă și indicând durata zborului în spațiul național. Totodată, a asigurat românii că țara este în siguranță, în contextul noilor incidente cu drone rusești în Polonia, un alt stat membru NATO.

Am dorit să transmit românilor că situația este sub control: suntem în NATO, lucrăm în echipă cu partenerii iar alianța funcționează. Cel mai grav incident de până acum a fost operațiunea cu 19 drone în Polonia, demonstrând proveniența rusă a acestora. Răspunsul NATO a fost ferm, arătând hotărâre de a apăra fiecare centimetru al spațiului NATO, așa cum a subliniat conducerea alianței. Această afirmație a fost adusă în discuție într-un interviu acordat în direct unui post de televiziune, în contextul evoluțiilor regionale.

Polonia a neutralizat o dronă care zbura deasupra unor clădiri guvernamentale

SOP a intervenit pentru a neutraliza o dronă care opera deasupra unor obiective guvernamentale sensibile, inclusiv zona Parkowa și Palatul Belweder, potrivit anunțului făcut de premierul Donald Tusk pe X, luni seară, în contextul tensiunilor regionale.

Doi cetățeni din Belarus au fost reținuți în legătură cu incidentul, iar poliția continuă ancheta pentru a clarifica circumstanțele.

Precizările lui Nicușor Dan despre drona care a intrat în România:

Șeful statului a subliniat că românii pot avea încredere în acțiunile autorităților, iar eforturile de securitate vor continua, în ciuda provocărilor. El a menționat că drona rusă care a pătruns în spațiul țării nu trece cu vederea.

Este clar că drona este de proveniență rusă, iar autoritățile au confirmat și durata zborului său în spațiul aerian românesc.

Nu pot spune dacă era necesară doborârea; decizia este discutată în funcție de situație. Conform legii adoptate, există cadrul legal pentru doborâre, iar ordinul nu vine de la președinte sau ministru, ci de la comandantul operațiunii. Acesta trebuie să decidă. O decizie de doborâre poate implica riscuri de pagube colaterale.

Aceasta a fost prima reacție a președintelui pe subiect, după evenimentele din weekend.

El a oferit, de asemenea, detalii despre inițiativa NATO denumită Eastern Sentry, destinată întăririi flancului estic.

Există deschidere pentru sporirea prezenței în est. Sunt discuții tehnice despre modul în care fiecare țară, inclusiv cele din afara Flancului Estic, poate contribui la consolidare, iar concluziile ar urma să se clarifice în două-trei săptămâni.

Ce au transmis oficialii români până acum despre drona rusească

Ministerul Apărării a anunțat că o dronă Geran folosită de Rusia în atacurile asupra Ucrainei a pătruns în spațiul aerian românean sâmbătă la ora 18:05 și a fost interceptată de două avioane F-16 aflate în misiune de patrulare în nordul Dobrogei.

Drona a orbitat aproximativ 50 de minute, pornind din nord-estul zonei Chilia Veche spre sud-vestul Izmailului, apoi a părăsit spațiul aerian lângă Pardina, îndreptându-se spre Ucraina. Piloții au păstrat contactul vizual și radar iar, deși au primit autorizația să doboare ținta, au decis să nu deschidă focul după evaluarea riscurilor.

Moșteanu a precizat pe rețelele sociale că piloții aveau autorizația să doboare drona, însă au analizat cu atenție riscurile colaterale și au decis să nu tragă.

La Antena 3, ministrul a spus că a analizat raportul complet al misiunii și a purtat discuții inclusiv cu pilotul de F-16: este vorba despre o dronă rusească folosită în atacul asupra Ucrainei; Rusia nu poate nega realitatea. Aceasta nu reprezintă un comportament nou.

Ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe după incident, la scurt timp după ce fusese convocat anterior în legătură cu dronele din spațiul polonez. În replică, misiunea diplomatică a răspuns ironic la adresa MApN privind incidentul din weekend.

Pe 13 septembrie, MApN a anunțat că a detectat un alt obiect zburător neidentificat în spațiul aerian și a sugerat că ar putea fi o dronă rusă. Pe 14 septembrie, MAE l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a transmite protestul ferm al autorităților române. Întrebările legate de proveniența dronei nu au primit răspunsuri clare, iar protestul românesc a fost perceput ca fiind nefondat de către Ambasada Rusiei.

Ambasadorul Rusiei la București a fost convocat din nou la MAE după acest incident, la trei zile după convocarea anterioară legată de dronele rusești care au încălcat spațiul aerian polonez. În replică, misiunea diplomatică a ironizat MApN cu privire la incidentul de sâmbătă.

Ministra de Externe, Oana Ţoiu, a reacționat la acțiunile Rusiei, afirmând că au aceeași abordare cu cea folosită la începutul războiului din Ucraina, când a fost numit ceea ce s-a întâmplat o operațiune specială.

La Digi 24, ministrul a fost întrebată despre comentariile ambasadei ruse la București, după convocarea ambasadorului la MAE.

Problema legată de drona rusească este clarificată prin afirmațiile anterioare: drona este o evidență a Rusiei, iar Moscova folosește aceeași retorică ca în debutul conflictului.

Când spațiul comun de securitate al UE este provocat, reacția noastră este să intensificăm dialogul, să creștem coeziunea și să accelerăm sincronizarea deciziilor, urmând aceeași traiectorie în apărarea Flancului Estic.