O echipă de cercetători avansează o tehnologie de propulsie nucleară menită să taie semnificativ timpul expedițiilor către planeta Marte.

Echipele de ingineri dintr-o universitate americană explorează o nouă metodă de alimentare a motoarelor rachetă, resortând la uraniu în stare lichidă pentru o propulsie nucleară mai rapidă și mai eficientă, capabilă să susțină o misiune dus-întors spre Marte în doar un an.

NASA, împreună cu partenerii privați, urmărește atât Luna, cât și Marte, în scopul construirii unei prezențe umane de durată în spațiul cosmic. Progresul viitoarelor expediții depinde de motoare capabile să impulseze vehiculele spațiale mai repede, reducând timpii de călătorie. Propulsia termonucleară ocupă un loc central în noile tehnologii, vizând atât scăderea timpului de tranziție, cât și transportarea unor sarcini utile mai mari.

În propulsia nucleară, un reactor încălzește un combustibil lichid până devine gaze, pe care apoi le evacuăm pentru a genera tracțiune. Un concept nou, creat de savanți la Universitatea de Stat din Ohio, denumit CNTR — rachetă nucleară termică centrifugă — folosește uraniu lichid pentru a încălzi direct combustibilul rachetei, promițând performanțe superioare motoarelor chimice clasice și altor modele nucleare, conform unui studiu publicat într-o publicație științifică.

Dacă acest proiect demonstrează viabilitatea, navele viitoare ar putea parcurge distanțe mai mari cu un consum de combustibil mai redus, sporind eficiența totală a misiunilor.

O călătorie spre Marte în jumătate de an

Cu condițiile potrivite, zborurile spre Marte ar putea dura aproximativ șase luni, în condiții de siguranță, în timp ce misiunile tradiționale pot implica perioade mult mai lungi. Liderul echipei CNTR subliniază că rezultatele depind de funcționarea prototipului.

CNTR promite trasee mai rapide, menținând flexibilitatea în alegerea carburantului, inclusiv amoniac, metan, hidrazină sau propan, substanțe ce pot exista în obiecte ceresti sau în roci spațiale.

Tehnologia este încă în stadiu incipient, iar provocările inginerești rămân de depășit înainte ca CNTR să ajungă în misiunile spre Marte. Echipajul se axează pe pornire și oprire controlate și pe reducerea pierderilor de uraniu lichid în timpul funcționării motorului.

„Avem o înțelegere solidă a principiilor de proiect, însă obstacole tehnice rămân de depășit”, afirmă Dean Wang, profesor asociat de inginerie mecanică și aerospațială la Universitatea de Stat din Ohio și membru al programului CNTR. „Este crucial să păstrăm propulsia nucleară spațială pe lista noastră de priorități pentru ca această tehnologie să se maturizeze în timp.”

Foto: Dreamstime — imagine de stoc semnată de Volodymyr Goinyk.