Ambiția lui Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace și jocuri din culise care stârnesc controverse. Ce nu se spune

De la revenirea în funcție, liderul republican nu ascunde faptul că își dorește Premiul Nobel pentru Pace, o distincție acordată în mod obișnuit la începutul mandatului, după cum s-a întâmplat în cazul lui Barack Obama.

Trump susține în mod repetat că merită recunoașterea, invocând rolul său în medierea conflictelor, în timp ce războaiele din Gaza și Ucraina continuă să provoace pagube semnificative.

Oficialii comitetului Nobel au remarcat că, deși atenția mediatică este intensă în jurul candidaților, deciziile se bazează pe criterii interne și nu pe presiuni din exterior.

„Fiecare candidatură este evaluată în funcție de meritele sale”, a explicat Harpviken, secretarul comitetului.

Ceremonia de acordare a Premiului Nobel pentru Pace este programată pentru data de 10 octombrie, în cadrul ceremoniei anuale.

Ca parte a campaniei sale, Trump susține că numeroase figuri internaționale i-au indicat sprijinul sau au propus nominalizarea în numele său.

Încă nu este clar dacă a existat o propunere oficială înainte de termenul-limită pentru depunerea nominalizărilor, iar mandatul său a început pe 20 ianuarie, cu doar 11 zile înainte de termen.

Într-un context similar, Barack Obama a primit Premiul în 2009, în primele luni ale mandatului, o decizie care a fost subiect de controverse ulterior, în legătură cu intervențiile militare ale SUA.

338 de nominalizări la Premiul Nobel pentru Pace în 2025

„A fi propus nu reprezintă o mare realizare; adevărata victorie vine odată cu câștigarea premiului”, subliniază Harpviken.

„Lista persoanelor care pot propune candidați este destul de lungă”, amintește secretarul comitetului Nobel.

Parlamentari și miniștri din toate țările, foști laureați, unii profesori universitari – lista celor care pot face o nominalizare la Premiile Nobel include zeci de mii de nume.

Anul acesta, 338 de persoane și organizații sunt în cursă. Lista este ținută secretă, ca în fiecare an.

Candidaturile considerate cele mai merituoase sunt incluse pe o listă restrânsă și fiecare face obiectul unei evaluări individuale de către un expert. „Când comitetul deliberează, această bază de cunoștințe ghidează discuția, și nu un anumit articol de presă”, subliniază Harpviken.

„Facem tot posibilul pentru a organiza procesul și întâlnirile astfel încât să nu fim influențați nejustificat de nicio campanie”, mai spune acesta, adăugând că „istoric vorbind, persoanele care și-au orientat cariera pentru a obține un Premiu Nobel pentru Pace rareori au reușit să-l câștige propriu-zis”.

Potrivit relatărilor din presa norvegiană, Donald Trump a discutat direct despre Premiul Nobel într-un apel telefonic cu un oficial financiar norvegian, cu care îl leagă relații de lungă durată, discutând și despre taxe vamale la sfârșitul lunii iulie, potrivit relatărilor.

Ministerul condus de acel oficial a confirmat existența apelului, dar nu a dezvăluit detalii despre discuția privind Premiul Nobel.

Experții au dubii că Trump are șanse să câștige

Deși cei cinci membri ai comitetului Nobel sunt numiți de Parlament, deciziile comitetului pentru Pace se iau în deplină independență față de puterea politică.

Drept dovadă, comitetul a ignorat avertismentele guvernului și a acordat Premiul pentru Pace disidentului Liu Xiaobo în 2010, provocând o ruptură diplomatică între Beijing și Oslo.

„Comitetul Nobel acționează în deplină independență și nu poate lua în calcul alte argumente atunci când analizează candidaturi individuale”, insistă secretarul său.

Toate premiile Nobel sunt decernate la Stockholm, în Suedia, cu excepția Premiului Nobel pentru Pace, care este acordat la Oslo. Inventatorul suedez Alfred Nobel, ale cărui donații au stat la baza premiilor, a stabilit acest aspect în testamentul său.

Experții pun la îndoială șansele lui Donald Trump de a câștiga Premiul Nobel pentru Pace, având în vedere și atitudinea Norvegiei față de multilateralism, în contextul politicii „America First” promovate de administrația sa.

„Acest tip de presiune se dovedește, de obicei, contraproductiv”, afirmă Halvard Leira, cercetător la Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale (NUPI).

Comitetul Nobel ar fi evident acuzat că a cedat în fața influenței

Leira spune că dacă premiul i-ar fi acordat acum lui Trump, ar apărea semne evidente de cedare în fața influențelor, subminând independența de care se mândrește instituția.

În august, trei istorici ai Premiilor Nobel au susținut argumente împotriva acordării premiului actualului lider american.

Printre motivele lor figurează o presupusă admirație pentru Vladimir Putin, sprijinul pentru Israel în contextul descris ca genocid în Gaza și ruptura sa de idealurile Nobel privind cooperarea internațională, dezarmarea, democrația și apărarea drepturilor omului.

„Este greu de imaginat o încălcare mai mare a valorilor premiului”, au subliniat într-un editorial de opinie comun într-un ziar de tiraj mare din Norvegia.