Debata despre rolul statinelor în scăderea colesterolului: acuzații că ar afecta creierul versus dovezi despre eficiența acestora

Colesterolul joacă un rol esențial în organism, însă valorile crescute ale LDL pot favoriza depunerea pe vase și accelerarea aterosclerozei, principala cauză a infarctului și a AVC-ului. Din această perspectivă, medicii recomandă tratamente pentru reducerea colesterolului, iar statinele rămân unele dintre cele mai uzuale opțiuni. O afirmație a nutriționistei Mihaela Bilic, potrivit căreia aceste medicamente ar „stafidește” creierul și ar fi inutile la femei, a generat reacții ample din partea comunității medicale. În timp ce unii avertizează asupra riscurilor, cardiologi, nutriționiști, neurologi și forumuri medicale subliniază că statinele au fost studiate pe scară largă și au demonstrat beneficii pentru milioane de pacienți. Iată principalele recomandări despre aceste medicamente.

Statinele estompează producția de colesterol în ficat și sunt indicate persoanelor cu risc cardiovascular ridicat, după infarct sau AVC, ori atunci când schimbările din alimentație și activitatea fizică nu reușesc să readucă LDL la niveluri normale. Exemplele din cercetări indică o diminuare a risculului de evenimente cardiovasculare majore cu aproximativ 25–30% și o scădere a mortalității totale în jur de 10%.

De ce sunt prescrise statinele?

Un studiu publicat în BMJ Open arată că între 2015 și 2020 utilizarea statinelor a crescut cu aproape o pătrime la nivel global. Cu alte cuvinte, tot mai mulți oameni primesc aceste medicamente pentru controlul colesterolului. Creșterea este evidentă în special în țările cu economii dezvoltate, unde tratamentele sunt mai accesibile, iar în regiunile cu venituri mai mici se observă, de asemenea, o tendință de creștere.

Statinele reprezintă standardul de referință în prevenția infarctului și a AVC-ului, deoarece scad LDL-ul și contribuie la protejarea vaselor sângelui.

Cum funcționează:

• - Blochează enzimă hepatică responsabilă de sinteza colesterolului (HMG‑CoA reductază);
• - Ficatul produce mai puțin colesterol, iar sângele este curățat mai eficient;
• - Reduce riscul ca LDL să se depună pe artere și să formeze plăci ateromatoase.

Medicii recomandă statine persoanelor cu colesterol ridicat, în special dacă au și alți factori de risc (hipertensiune, diabet, obezitate, fumat); sunt indicate pacienților cu istoric de infarct sau AVC sau cu intervenții pe artere (stent, bypass); iar pentru persoanele cu risc cardiovascular foarte mare (de exemplu, istoric familial sever).

Președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, prof. dr. Bogdan Timar, a subliniat că există dovezi clare: statinele reduc semnificativ riscul de evenimente cardiovasculare majore, în special infarctul și AVC-ul.

Meta-analizele cu date din peste 170.000 de pacienți arată că o scădere a LDL‑c cu 1 mmol/L (aproximativ 39 mg/dL) reduce riscul de evenimente vasculare majore cu aproximativ 22% și mortalitatea totală în jur de 10%. Efectul este consistent atât la femei, cât și la bărbați, la diferite grupe de risc.

Disputa Mihaela Bilic vs. ceilalți medici

Pe rețelele sociale, Mihaela Bilic susține că lipsa de grăsime în creier poate genera degradări, afirmând că nu există o legătură directă între nivelul colesterolului și bolile de inimă, iar multe infarcte apar la persoane cu colesterol normal. Ea mai spune că o scădere cronică a colesterolului cerebral poate afecta integritatea sistemului nervos, iar creierul ar putea să se deterioreze. În această viziune, colesterolul nu este un inamic, ci un aliat al funcționării organismului, în special al sistemului nervos.

Cardiologul Anca Tău: „Delir periculos”

Postările respective au stârnit reacții ferme în comunitatea medicală. Dr. Anca Tău, specialist în cardiologie, a numit afirmațiile drept un amestec de pseudo-știință și a spus că statinele nu stafidează creierul, nu dăunează organismului și nu sunt inutile la femei. Ghidurile internaționale și studii cu sute de mii de pacienți contrazic această viziune. În realitate, statinele scad infarctul, AVC-ul și mortalitatea cardiovasculară, fiind între cele mai studiate medicamente din istoria cardiologiei. Ea recomandă pacienților să nu se bazeze pe postări de pe rețelele sociale, ci să se consulte cu specialiștii care respectă știința.

Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice: „Oprirea statinelor: risc de evenimente cardiovasculare mai mare cu peste 30%”

Societatea, prin președintele său, prof. dr. Bogdan Timar, a transmis un mesaj clar: terapia cu statine este sigură și eficientă pentru reducerea riscului cardiovascular. O întrerupere bruscă a tratamentului poate avea efecte serioase asupra sănătății.

Organizația mai adaugă că valorile LDL foarte scăzute nu afectează creierul, deoarece colesterolul cerebral este produs local; reacțiile adverse severe sunt rare, iar o parte din durerile musculare asociate pot fi atribuite efectului nocebo. Conform SR Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, întreruperea tratamentului poate crește riscul de evenimente cardiovasculare cu peste 30% în unele studii populaționale.

Ghidurile ESC/EAS (Europa) și AHA/ACC (SUA) recomandă statinele ca terapie de primă linie, cu ținte LDL-C proporționale riscului (de exemplu sub 55 mg/dL la oamenii cu risc foarte înalt sau sub 70 mg/dL la cei cu risc înalt). Aceste sugestii provin din societăți profesionale, întemeiate pe o evaluare atentă a dovezilor.

Siguranța utilizării statinelor

Mulți se tem de efectele adverse. Bilic susține că pot fi semnificative și de lungă durată, iar slăbiciunea musculară, mialgiile și hepatotoxicitatea pot face ca terapia să pară compromisă. În plus, scăderea foarte mare a colesterolului poate afecta funcționarea normală a organismului.

În privința durerilor musculare, Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice amintește rezultatele studiilor SAMSON și StatinWISE (BMJ), care sugerează că o mare parte dintre durerile raportate pot avea cauză nocebo, diferența față de placebo fiind modestă.

O meta-analiză din Lancet, 2022, estimează un excedent absolut modest de dureri în primul an, iar cazurile severe (miozită, rabdomioliză) sunt foarte rare. Studiile FOURIER și extinderea FOURIER-OLE arată că LDL-C extrem de scăzut poate reduce evenimentele cardiovasculare și nu demonstrează toxicități noi. Observațiile EBBINGHAUS și monitorizarea pacienților nu au demonstrat diferențe de memorie sau atenție între grupul tratat activ și cel cu placebo.

Din perspectivă biologică, afirmațiile despre „LDL mic usucă creierul” nu au susținere științifică: colesterolul din plasmă nu traversează bariera hemato-encefalică, iar creierul își poate sintetiza local necesarul de colesterol.

Colegiului Medicilor din București: „Datele prezentate sunt eronate”

Afirmațiile oferite de doamna Bilic privind terapia cu statine și rolul colesterolului nu sunt susținute de dovezi științifice. Vom organiza o discuție colegială pentru a clarifica aspectele discutate.

Răspunsul comunității științifice pentru pacienții aflați în tratament cu statine este clar: aceste medicamente reprezintă zeci de ani de cercetare și milioane de pacienți monitorizați, iar beneficiile în reducerea riscului de infarct și AVC depășesc în mod clar orice potențial risc.

Mesajul unitar al specialiștilor este că deciziile medicale trebuie luate în colaborare cu medicul curant, pe baza ghidurilor internaționale, nu după postări pe rețelele sociale.