INTERVIU. Un răspuns diferit la dilema dacă drona rusă care a pătruns în spațiul aerian românesc trebuia doborâtă sau nu / Armand Goșu: Dronele ruse în România și în Polonia transmit mesaje, nu teste

Decizia de a nu doborî drona rusească care a intrat în spațiul aerian al României este tratată de istoricul Armand Goșu ca fiind rezultatul circumstanțelor, nu al unei analize strategice. El subliniază că la noi predomina improvizația și haosul operațional.

• Armand Goșu predă Istoria politică și diplomatică a Imperiului Rus și a Uniunii Sovietice la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.

Într-un interviu recent, Goșu argumentează că atacurile cu drone ale Rusiei au ca obiectiv principal să provoace teamă în rândul populației și să diminueze voința elitei de a rezista în fața agresiunii ruse.

Încadrarea începerii acțiunilor din Polonia ca un atac clar, planificat și țintit, în timp ce în România ar fi vorba despre o dronă rătăcită, este opinia istoricului, iar diferența de circumstanțe este în centrul analizelor sale.

Concluzia este că există diferențe notabile între România și Polonia, două dintre țările-cheie ale flancului estic al NATO.

Ceea ce face Rusia este o diversiune strategică, nu un test

După agitarea spațiului aerian polonez, expertul consideră că reacția Moscovei este mai degrabă o provocare decât un test, menită să explice limitele NATO și să submineze coeziunea Alianței, având în plus un obiectiv esențial: să provoace frică în populație și să erodeze voința elitelor de a rezista în fața agresiunii ruse.

Potrivit informațiilor disponibile, atacul din 10 septembrie din Polonia pare să fi fost clar țintit, cu avansări pe distanțe considerabile în interiorul țării, în timp ce incidentul din România apare mai degrabă drept o dronă scăpată de sub control.

În cazul României a fost implicată o singură dronă care a zburat la o altitudine redusă, a fost în zonă aproximativ o oră și apoi a intrat în Ucraina, înainte ca situația să se încheie cu o prăbușire ulterioară.

Cele două episoade au apărut la scurtă vreme unul după altul, iar presa a conectat rapid cele două teme.

Analiza comparativă scoate în evidență distincții semnificative între cele două cazuri; în România pare să lipsească o acțiune coordonată la scară mare, în timp ce în Polonia avem un atac mult mai organizat. În concluzie, nu este clar dacă a fost vorba despre un atac deliberat în România.

Sunt convins că decizia de a lăsa drona să meargă spre Ucraina a fost rezultatul întâmplării

Despre drona care a survolat Delta Dunării s-a discutat intens. Unii au susținut doborârea acesteia, alții au apreciat că este mai eficient să lase drona să-și urmeze cursul spre țintele din Ucraina. Analistul menționează că nu dorește să-și asume o poziție rigidă, argumentând că unii comentatori pot avea legături cu sectoare ale apărării.

El subliniază că nu există o strategie clară în acest context; în viziunea sa, România rămâne în mare parte un spațiu de improvizație, iar decizia de a nu o doborî a fost rezultatul circumstanțelor, nu al unei analize detaliate.

– Deci, în cazul Poloniei atacul din 10 septembrie a fost o provocare, în timp ce în cazul României, trei zile mai târziu, cazuri diferite? – Rusia are ca obiectiv provocări, dar principala intenție este să testeze reacțiile administrației românești.

– Încercarea de a sublinia diferențele dintre România, timidă în escaladare, și Polonia, fermă și decisă, este reală. Cu toate acestea, anumiți observatori, familiarizați cu regiunea, consideră că situația ar putea ascunde complexități mai mari.

Când vrei ca Putin să primească respect din partea NATO, iei măsuri ferme. Asta a făcut Polonia

– A fost analizat cât de mult au fost afectate consecințele acestor atacuri? – Opinia este că Moscova a ales să pună la încercare reacțiile occidentale, nu să declanșeze un război deschis, iar reacțiile aliate au conturat o nouă fază a securității estice.

– Mulți experți citați în presa internațională au opinii diferite despre decizia NATO de a întări flancul estic. Goșu argumentează că problema principală este situația din Ucraina, nu doar ceea ce se întâmplă la frontierele României.

– În plus, el observă că estimările despre efectele dronelor diferă: unii notează doborâri rare, alții o performanță mai înaltă în Ucraina, iar în Polonia rezultatele pot părea modeste în comparație cu alte zone.

– În premieră istorică, avioanele NATO ar fi doborât dispozitive rusești, chiar dacă unele erau fără pilot.

Rușii folosesc drone „de carton” pentru a induce în eroare apărarea anti-aeriană

– Se remarcă că unele drone rusești folosesc tehnologii de cost redus, cu un impact ridicat, iar drona rusească poate costa doar câteva mii de dolari, în timp ce costul interceptării poate ajunge la sume semnificative.

– Dintre dronelor rusești, tipurile de atac, recunoaștere și dronele false sunt utilizate cu roluri diferite; doar cele de lovire poartă încărcătură explozivă, iar apărarea ucraineană poate identifica aceste drone datorită antrenamentului său.

– În privința răspunsului, folosirea de capete de bombardament cu costuri mari pentru a doborî drone este greu de justificat; soluțiile reale pot implica metode mai accesibile pentru a doborî un dispozitiv fără pilot.

– Recomandarea este ca țările să învețe din Ucraina cum să doboare dronele ieftine, iar colaborarea europeană în domeniul apărării să se axeze pe soluții eficiente, mai ales în contextul provocărilor recente.

– Ucrainenii folosesc grupuri mobile si arme montate pe mijloace de transport pentru a lovi dronele inamice. Rusia caută să crească altitudinea dronelor pentru a le face mai greu de interceptat.

– Țările din Europa Centrală și de Est trebuie să-și consolideze apărarea antiaeriană, după incidente repetate în spațiul lor aerian. Există riscul ca unele state să fi exagerat amenințarea sau să fi răspuns cu o rezistență insuficientă.

Prioritatea Moscovei: distragerea atenției Europei de la Ucraina și convingerea acesteia să oprească fluxul de armament

– Ce urmărește Putin prin aceste raiduri cu drone? – Scopul este să provoace teamă, să destabilizeze anumite țări și să determine statele să-și ajusteze prioritățile în relație cu Ucraina, nu să declanșeze deocamdată un război deschis.

– În lunile următoare, este greu de anticipat dacă vor urma lovituri directe asupra Poloniei, României sau țărilor baltice; analistul spune că Putin urmărește să profite de contextul politic din SUA pentru a-și recalibra strategia.

– Amenințarea nu este doar despre America sau NATO, ci despre dificultățile Kremlinului în Ucraina, iar Europa, sub presiunea aliaților estici, este chemată să susțină Ucraina, material și diplomatic.

– Pentru a contracara această dinamică, statele europene trebuie să-și întărească propria apărare și să nu se lase modelate de frica populației, în fața unui val de drone și rachete. Este esențial ca Europa să rămână solidară și să-și dezvolte capacități reale de descurajare.