Rata oficială a șomajului rămâne sub pragul de 6%, însă dacă includem persoanele cu joburi part-time și pe cei descurajați să mai caute activ, indicatorul real ar putea să urce spre aproximativ 10%.

Conform datelor Institutului Național de Statistică, în al doilea trimestru din 2025 ponderea populației între 15 și 64 de ani care lucrează s-a situat la 63,3%, o valoare modestă în reglementările europene.
La nivel național, numărul persoanelor active se ridică la aproximativ 8,22 milioane, dintre care în jur de 7,73 milioane sunt angajați, iar circa 490.000 se află în căutarea unui loc de muncă.
Piața muncii trece printr-un moment de descreștere, iar această situație îi împinge pe mulți să accepte joburi cu jumătate de normă sau poziții care nu corespund pe deplin competențelor lor. Ultimele analize indică o scădere a efectivului salariaților în lunile aprilie și mai, iar sondajele recente arată o slăbire bruscă a intenției de angajare pe termen scurt.
Rata oficială a șomajului este în jur de 5,8%, însă dincolo de această cifră se profilează dificultăți tot mai mari în a găsi un loc de muncă stabil, cu normă întreagă, într-o perioadă în care ritmul angajărilor încetinește semnificativ.
Un indicator mai fidel ar include și persoanele care lucrează cu jumătate de normă și ar prefera un post cu normă întreagă, precum și pe cele descurajate care au renunțat să mai caute activ.
Peste 110.000 de oameni în regim parțial își doresc să lucreze mai multe ore, reprezentând o treime din totalul celor cu program de lucru redus. Mulți experți consideră subocuparea drept o formă modernă de șomaj.
Dacă acești 110.000 de lucrători part-time ar trece la un program cu normă întreagă și i-ar alătura circa 150.000 de persoane descurajate, rata șomajului ar urca până la aproximativ 9,7%.
Îngrijorarea crescânde se referă la ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (15-24 de ani), care a rămas la doar 18,7% în timpul verii, conform datelor statistice.
Un exemplu ilustrativ este o femeie din zona Ialomița care a lucrat ca bucătăreasă într-o pensiune, dar afacerea a închis în sezonul estival. De atunci caută activ un loc de muncă, iar opțiunile includ atât îngrijirea la un centru pentru persoane în vârstă, cât și activități în domeniul culinar într-un restaurant situat la aproximativ 30 de kilometri de domiciliu, cu program redus. La scară națională, aceste cazuri sunt reprezentative pentru sute de mii de oameni.
Un designer grafic cu masterat, care avea o firmă de creație și câțiva clienți externi, observă cum doi dintre clienți s-au mutat către alte companii, iar contractele nu au fost prelungite. La peste 45 de ani, ia în calcul să reducă numărul de angajați pentru a gestiona proiectele singur, conservând o parte din veniturile anterioare.
Firma lui a încercat să stabilească colaborări cu numeroase firme locale, dar nu a primit răspunsuri. Nu poate să se pensioneze încă, însă realitatea actualei piețe a muncii nu îi oferă perspective clare de angajare.
„Am ajuns să-mi pun întrebări despre propriile mele competențe. Am ajuns la concluzia că întreaga carieră părea să se încheie. E rimic faptul că multe companii din domeniu caută în principal personal ieftin sau soluții automate, iar prezența umană nu mai este mereu necesară.”
Sute de mii de români activează în regim parțial din cauza lipsei altor opțiuni. Unii au nevoie de ore suplimentare pentru a îngriji rude, pentru studiu sau pur și simplu preferă să petreacă mai puțin timp la muncă. Alții acceptă astfel de poziții pentru a câștiga bani în timp ce își caută un job cu normă întreagă.
În România, aproximativ 10% dintre șomeri provin din plecarea de pe piața muncii din motive economice. O croitoreasă din Brașov, care a lucrat 12 ani în textile, s-a confruntat cu o alegere dificilă între a păstra slujba pentru îngrijirea mamei soțului sau a trece în îngrijire la domiciliu, fiind dispusă să discute situația în condițiile anonimatului pentru acest material.