Incidentul dronelor rusești care au pătruns în spațiul aerian românesc deschide o dezbatere despre decizii rapide: nu e simplu să reacționezi, iar afirmația despre plecarea dronei spre Ucraina nu aduce liniște dorită.

În presa internațională s-a comentat pe larg această situație, iar motivul este clar: evenimentul survine trei zile după ce alte 19 drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez. Forțele poloneze au reacționat doborând o parte dintre drone, în timp ce România nu a făcut același lucru, stârnind întrebări despre securitatea regională.

Mașini zburătoare de ucis civili

Ca să înțelegem contextul, drona care a pătruns în spațiul aerian românesc, în Delta Dunării, în apropiere de Chilia Veche, este catalogată drept Geran, conform informațiilor comunicate de autorități militare.

Dronele Geran sunt versiuni iraniene Shahed-136, de tip kamikaze, proiectate să se autodistrugă la impact. Din începutul conflictului din Ucraina, Rusia le folosește frecvent pentru atacuri asupra infrastructurii civile din Ucraina, inclusiv porturi, instalații energetice și alte obiective.

Locuitorii din localitățile de pe brațul Chilia al Deltei cunosc bine aceste dispozitive; au văzut acțiunile lor, distrugând instalații, nave și camioane din porturi ucrainene precum Ismail, Reni sau Kilia. Aproape de casele lor au găsit resturi la sol după ce dronele au fost doborâte, iar pe internet circulă numeroase imagini cu explozii provocate de Geran, care pot fi înspăimântătoare.

Drona a fost indreptată spre Ucraina

Conform reprezentanților ministerului Apărării, piloții români aflați la comanda a două avioane F-16, alertate în weekend, au decis să nu deschidă focul.

Drona nu a fost doborâtă. Radarele au detectat-o și au observat că venea spre spațiul aerian românesc. Avioanele s-au ridicat, însă la un moment dat au constatat că drona zbura foarte jos, iar apoi a părăsit spațiul românesc spre Ucraina, a declarat ministrul Apărării.

Drona a orbitat aproximativ 50 de minute, în zona NE de Chilia Veche spre SV de Izmail, apoi a părăsit spațiul aerian în dreptul Pardinei, îndreptându-se spre Ucraina. Piloții au primit autorizația de a doborî ținta, dar, după evaluarea riscurilor colaterale, au decis să nu tragă, conform unui comunicat al armatei.

Despre ce riscuri colaterale este vorba? Este vorba despre riscul ca proiectilele trase de avioanele F-16 să lovească zone locuite dacă drona zbura la înălțime redusă.

Există o lege pentru doborârea dronelor

În ciuda speculațiilor din aceste zile, Legea 73 din 2025 permite armatei române să doboare dronele. Totuși, se pare că în acest caz nu a existat doar cadrul legal la bază, ci o decizie operativă luată pe loc, probabil de piloți sau poate de conducerea militară sau de factorii politici.

O decizie similară ar fi fost o premieră după ani de pace, iar alegerea de a nu trage a fost influențată de observația că drona a plecat spre Ucraina.

Nu avem confirmări ferme despre soarta dronei, însă, pe baza experiențelor anterioare, se poate specula că ar fi putut afecta infrastructură civilă în porturi ucrainene sau chiar să provoace victime. Momentan, comunicările oficiale se rezumă la afirmația despre plecarea dronei spre Ucraina.

Dacă ar fi omorât un cetățean român din Ucraina?

Preluările din presa din zonă sugerează că nu am doborât obiectul, iar Volodimir Zelenski avertizează că nu ar trebui să considerăm ca o greșeală a rușilor o situație de acest tip, deoarece armata rusă pregătește cu grijă rutele și timpii operațiilor aeriene.

Este legitim să credem că Ucraina poate căuta să atragă NATO într-un conflict pentru a-și susține pozițiile. Este o posibilitate pe care unii o iau în calcul.

Un analist de securitate polonez afirmă că Polonia se pregătește pentru cele mai rele scenarii. Nu avem motive să contestăm această evaluare, dar nu este necesar să ne înspăimântăm peste măsură.

Totuși, această ușurare exprimată de autorități ridică întrebări despre realitatea situației și despre planurile noastre viitoare.

Trebuie să analizăm serios ce ar însemna pentru România să rămână liniștită în fața unor incidente asemănătoare, mai ales dacă Rusia testează răbdarea NATO.

Nu este ușor să acționezi în situații critice, însă poate uneori acesta este singura cale de a evita consecințe mult mai mari.

Jurnalistul Gabriel Bejan trimite în fiecare marți dimineața newsletterul Rațiunea înapoi, o sinteză clară și echilibrată a principalelor evoluții din politica, economia și relațiile internaționale. Dacă doriți să înțelegeți contextul din spatele știrilor, vă puteți abona la acest newsletter.