VIDEO: cum este să îmbătrânești cu 20 de ani într-o zi, printr-un test realizat de o jurnalistă renumită

Au fost două persoane care m-au ajutat să intru în rolul unei femei de 80 de ani, dezvăluie o jurnalistă premiată într-un material publicat de o publicație de profil. Un grup de cercetare axat pe îmbătrânire a sprijinit pregătirea cu costumul de simulare a vârstei.

Costumul a început cu o vestă de 7 kilograme, legată ferm de tors; apoi s-au adăugat greutăți la gleznă și la încheieturi pentru a reproduce pierderea masei musculare ce însoțește îmbătrânirea. Deasupra a venit un costum albastru, urmat de un ham în talie și un sistem de șnururi elastice difuz atașate de multiple părți ale corpului, inclusiv la gleznă și la încheieturi.

Aceste componente limitează capacitatea de a ridica brațele deasupra capului și scurtează pașii. Pe lângă acestea, un guler căptușit restricționează mișcările de rotație a capului, în timp ce ochelarii estompează vederea. Echilibrul este pus la încercare de o pereche de sandale cu burete la talpă.

Designerii responsabili pentru costum l-au numit Agnes, o denumire scurtă a interpretării. Varianta modernă a echipamentului a fost concepută ca parte a unui program de instruire pentru echipele de ingineri, designeri și specialiști în marketing ai unei companii auto, interesați de dorințele clienților seniori.

De-a lungul anilor, echipa a adus modificări pentru a îmbunătăți acuratețea simulării îmbătrânirii. Costumul a fost purtat de directori, designeri, medici și de un actor cunoscut.

Cum se comportă corpul în jurul vârstei de 80 de ani

Agnes este conceput pentru a reproduce experiența unei persoane aflate în jur de 80 de ani, cu multiple afecțiuni netrăite. Cei care testează pot opta pentru dopuri de urechi pentru a simula pierderea auzului, asociată adesea cu risc mai mare de demență și izolare socială. Jurnalista a decis să nu participe la această experiență.

Amy Dockser Marcus, jurnalistă specializată în sănătate și științe, spune că interesul său pentru îmbătrânire a crescut după ce a suferit o cădere pe trotuar în fața unui restaurant.

Incidentul a determinat-o să înceapă antrenamente de forță, în speranța de a-și îmbunătăți echilibrul și de a preveni fracturi în viitor. În prezent are aproximativ 60 de ani. Absolventă a Facultății de Medicină a Harvardului, ea a câștigat în 2005 Premiul Pulitzer pentru seria de reportaje despre supraviețuitorii de cancer și provocările sociale, economice și de sănătate cu care s-au confruntat.

14 secunde

Petrecerea unei zile în costumul de vârstă m-a împins să înțeleg mai bine semnificația îmbătrânirii și modul în care mă pot pregăti. Activitățile zilnice mi-au ridicat numeroase provocări, iar exemplele au fost revelatoare.

• <ul><li>La supermarket a întâmpinat dificultăți să ajungă la produsele de pe rafturile înalte din cauza limitărilor de mișcare ale brațelor.</li><li>Mănușile din costum au îngreunat folosirea keypad-ului.</li><li>A ales greșit prețul morcovilor, iar coada de la casa automată s-a lungit în timp ce realiza corectarea.</li><li>Ochelarii au estompat vederea, făcând bonul să pară neclar.</li><li>În bucătăria laboratorului, a pregătit o supă ramen; citirea instrucțiunilor privind cantitatea de apă a fost dificilă, iar rezultatul nu a fost apetisant.</li><li>Ridicarea în metrou a necesitat concentrare, mai ales pentru a evita să se împiedice de spațiul dintre peron și tren.</li></ul>

Privind înapoi la ziua petrecută în costum, unele momente au avut o rezonanță mai puternică. De exemplu, în drumul spre magazin, a ezitat să traverseze strada când semnul de pietoni părea să clipească în intervalul de timp rămas.

Când s-a uitat spre stânga, întorcând întregul trup din cauza gulerului care simula presiunea coloanei, a observat traficul intens. Mașinile așteptau indicarea verde, iar mulți pietoni se grăbeau să traverseze; nu a vrut să riște să traverseze în acea clipă de 14 secunde.

Specialiștii spun că deciziile luate la bătrânețe poartă o povară cognitivă

Joseph Coughlin, fondatorul centrului de cercetare pentru viitorul vârstelor, subliniază că decizii precum traversarea străzii pot purta o încărcătură mentală semnificativă pentru persoanele în vârstă.

Dr. Alvaro Pascual-Leone, neurolog și director al unui centru din Boston dedicat cercetării îmbătrânirii, spune că o astfel de decizie ar fi fost cu adevărat dificilă pentru cineva în vârstă dacă ar fi trăit în corpul unui adult bătrân.

E one să ai corpul bătrân, cu creierul tânăr; devine mult mai solicitant când creierul îmbătrânește, iar schimbările afectează atât corpul, cât și mintea.

Brad Manor, un alt specialist consultat, afirmă că mersul devine în majoritatea cazurilor o sarcină cognitivă pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. Studiile arată că majoritatea căzăturilor la vârstnici au loc în timpul activităților obișnuite, când mintea este distrasă de alte sarcini.

Pentru cei care doresc să-și îmbunătățească echilibrul, Manor recomandă activități care solicită atât mintea, cât și corpul, cum ar fi yoga sau ping-pong. Dansul reprezintă o altă opțiune, având avantajul interacțiunii sociale în cadrul dansurilor de societate.

Contează și modul în care privim îmbătrânirea

Jurnalista spune că, în timpul zilei în rolul Agnes, s-a gândit la o discuție cu Becca Levy, profesor de psihologie la Yale, care studiază modul în care percepțiile despre bătrânețe influențează sănătatea.

Levy a realizat studii la persoane în vârstă care au primit teste de memorie. Cu zece minute înainte de test, unora li s-au afișat cuvinte pozitive asociate cu bătrânețea, precum înțelept și erudit.

Altora li s-au afișat cuvinte negative, cum ar fi senil sau confuz. Persoanele expuse la cuvintele pozitive au înregistrat rezultate mai bune la testele de memorie.

Levy subliniază că îmbătrânirea nu este doar un fenomen biologic, ci o experiență culturală și socială pe care o poate modela felul nostru de a gândi despre a fi bătrân.