REPORTAJ. Într-un oraș situat la puțin peste 100 de kilometri de București, locuitorii trăiesc cu frica ca blocurile să cedeze în Groapa, iar sprijinul autorităților pare adesea limitat la asigurări care nu acoperă astfel de situații.

Raportul Institutului de Geologie indică faptul că evenimentele pot apărea fără avertisment, dar pot degenera în consecințe grave. Terenul din Slănic Prahova cedează în mod accelerat, așa cum au constatat geologii, iar localnicii au adoptat expresia Groapa pentru a descrie fenomenul. În paralel, autoritățile locale caută să gestioneze mai degrabă aspectele mediaticelor decât să recunoască gravitatea situației. Am reunite mărturiile oamenilor și cercetările experților pentru a desluși ce se află în spatele afirmațiilor optimiste ale aleșilor locali.

• Acest material a fost premiat în ediția din 2025 a programului de mentorat în jurnalism destinat tinerelor talente, o inițiativă menită să dezvolte competențele profesionale ale jurnaliștilor aflați la început de carieră.

În centrul orașului, o femeie în pijamale stătea sprijinită de un cadru metalic în fața ușii, sub mira ISU care ordonase evacuarea.

Fiica sa, Daniela, își amintește cum a alergat spre bloc, a adunat hainele, medicamentele și actele de identitate într-o sacoșă, știind că nu mai pot rămâne acolo.

„Nu puteam să o las. Ea nu se poate deplasa singură, așa că am luat-o acasă la mine, într-un apartament încăpător doar pentru două persoane”, își amintește Daniela.

Nu era prima dată când mișcările solului rescriu harta orașului Slănic, aflat la 120 de kilometri de București și la aproape 40 de kilometri de Ploiești. De data aceasta, însă, prăbușirea bruscă a unei porțiuni din bulevardul principal, însoțită de un vuiet puternic și de apariția unei găuri în asfalt, i-a îngrozit locuitorii care s-au trezit alături de acest fenomen ieșit din tiparele obișnuite.

Măsuri de urgență și viața locatarilor după evacuare

Din 25 aprilie 2024, ziua în care mama Danielei a părăsit apartamentul cu hainele de pe ea, strada 23 August din centrul Slănicului a devenit un șantier în continuă desfășurare. Specialiștii descriu terenul drept instabil, slăbit de infiltrații, suferind o tasare accelerată, iar cauzele nu formează un tipar geologic clar definit, motiv pentru care localnicii au botezat fenomenul Groapa.

Locuitorii orașului nu sunt străini de astfel de cazuri. În 2019, o altă zonă s-a surpat, generând panică și intervenții rapide. Însă în 2024, apariția Groapei a adus o situație critică pentru gospodării, iar oamenii s-au obișnuit să revină la situația de început, lipsind soluții durabile.

Pentru a opri sau măcar a încetini extinderea și adâncirea gropii, echipele de intervenție au perforat adânc în sol și au injectat amestecuri de ciment sub presiune, o metodă cunoscută sub numele de jet grouting.

Aceste injecții au rolul de a umple golurile ascunse din subteran și de a consolida terenul.

În toamna anului 2024, măsurătorile au arătat o încetinire cu aproximativ 90% a tasării, potrivit lui Marian Pruteanu, coordonatorul intervențiilor pentru stabilizarea zonei afectate. Totuși, pământul continuă să se miște, la câțiva centimetri pe an, în jos și lateral.

Două blocuri de locuințe au fost afectate direct de consecințele fenomenului.

Într-una dintre clădiri locuiește mama Danielei. Pe lângă aceasta, alte construcții importante, precum sediul Poliției, ANAF și un restaurant, au avut de suferit. Decizia de evacuare a fost luată în grabă, iar locatarii au plecat la rude, s-au mutat în orașe învecinate sau au primit cazare temporară la Hotelul Balnear.

„Suntem în grafic!” 

În 2024 Groapa a lovit Slănic în plină campanie electorală, când oamenii urma să își aleagă primarul. Evacuările s-au făcut în grabă, în timp ce autoritățile îndulcau mesajele cu optimism.

Într-o conferință de presă, primarul a declarat cu calm: „Suntem în grafic!”. După ce a fost pus la îndoială stabilitatea solului, edilul a părăsit brusc scena.

Niciunul nu a întrebat explicit în ce grafic se află o dolină formată între blocuri, însă pe stradă au apărut bannere politice cu mesaje încurajatoare.

Reveniți acasă, dar cu bagajul la ușă

Pentru Daniela și mama ei, revenirea a durat două săptămâni. Spațiul mic și lipsa adaptării pentru o persoană cu mobilitate redusă au transformat fiecare zi într-o provocare. „Noaptea o ajutam să ajungă la baie, iar ziua încercam să nu îi arăt cât de depășită eram. După două săptămâni a spus că nu mai poate și a cerut să se întoarcă acasă la mine”, povestește Daniela.

Mulți dintre vecinii lor s-au întors în apartamentele proprii. Nu pentru că disparusese riscul, ci pentru că nu mai aveau alternative. Viața de zi cu zi a rămas o improvizație permanentă.

Blocurile în care locuiesc acum au semne clare ale trecerii cutremurului: pereți crăpați de sus până jos, cu fisuri adânci, fundații decalate și un balcon parțial desprins. În plus, acoperișul pare mutat din loc.

Realitate versus iluzie

În martie 2025, într-o ședință extraordinară a Consiliului Local, Marian Pruteanu a declarat că intervențiile de stabilizare au funcționat parțial.

Tasarea a fost redusă cu aproape 90% datorită coloanelor injectate, dar acest efect nu însemnă că fenomenul s-a încheiat. „Nu este o oprire, ci o încetinire”, a subliniat el. De asemenea, s-a precizat că zona afectată nu este izolată; întreaga zonă urbană a orașului Slănic rămâne pe un teren instabil, supus monitorizării 18 luni.

La un moment dat, în spațiul public a apărut o altă narațiune: președintele Consiliului Județean Prahova a postat pe Facebook un clip cu mesajul „Slănic, oraș sigur!”, însoțit de un surâs, în timp ce edilul apăsa că nu mai există semne de instabilitate.

Propaganda politică: un calmant pentru populație

Finanțările politice direcționate către presa locală distorsionează realitatea în orașe din întreaga țară. Primarul, ales în acea perioadă, susține un ziar local intitulat Ziarul de Slănic. Fotografiile prezentate în mai 2025 au fost publicate în contextul acestei legături.

Chiar dacă imaginile nu inspirau încredere, ziarul local afirma încă din aprilie că locuitorii pot sta în apartamente în siguranță.

„Cele două blocuri din apropierea locului unde s-a produs surparea nu mai prezintă pericol, fiind consolidate prin lucrări ample de fortificare a rezilienței”, se precizează într-un articol din Ziarul de Slănic.

Narațiunea oficială, asemănătoare cu cea folosită după tragedia de la Colectiv, a fost întâmpinată cu nemulțumire de locuitorii din Slănic. Comentarii precum „Nu a fost consolidat niciun bloc” sau „Ușile nu se închid” au apărut la postările optimiste ale președintelui CJ, iar unii au spus că s-au înființat asociații doar pentru a accesa fonduri de consolidare.

Pe de altă parte, o problemă majoră pentru proprietari este asigurarea locuințelor. Asiguratorii nu regăsesc termenulGroapa în tipurile de risc, motiv pentru care mulți au avut contractele refuzate sau prelungirile respinse. Daniela precizează că mama a avut o asigurare obligatorie, dar aceasta nu acoperea un eventual alunecare de teren.

Transparența – subiect tabu

O situație ieșită din comun s-a produs la ședința Consiliului Local Slănic din 30 mai 2025: microfoanele consilierilor au fost oprite, iar transmisia publică a întâlnirii a fost întreruptă.

Conform unui consilier prezent, decizia de a opri sunetul și filmarea a fost una deliberată, pentru a evita ca discuțiile despre starea reală a solului și a clădirilor să ajungă la public, sub pretextul de a nu panica din nou oamenii.

În înregistrarea audio se observă și alte detalii relevante: primarul spune că nu a primit ultimul raport tehnic despre studiile geotehnice din zonă. Problema este că există un proces-verbal de predare-primire din 30 aprilie 2025, cu o lună înainte de acea ședință.

Înregistrarea arată totodată că edilul a fost întrebat cum ar putea populația să fie informată oficial despre starea Groapei; el a răspuns că nu are noutăți deoarece nu a primit raportul IGR cu privire la evoluția din ultimele patru luni.

Realitatea, însă, contrazice afirmația lui: procesul verbal de predare-primire al raportului a fost semnat pe 30 aprilie 2025, iar ședința de pe 30 mai 2025 a avut loc ulterior.

În discuție se menționează și un motiv pentru lipsa de transparență: teama de panică pe care o pot genera noile date. Chiar dacă argumentul a fost dezmințat, rezultatul a fost raporta de raportul de publicare.

Institutul Geologic al României: „evenimente discreționare care pot deveni catastrofale”

Raportul relevă faptul că la 15–20 de metri adâncime există zone în care solul este umed, ceea ce contribuie la instabilitate. Slănic Prahova nu a devenit instabil de ieri; este rodul unei serii de factori reuniți în timp: exploatarea intensă a sării, rețeaua de apă subterană și modul în care a fost gestionată infrastructura locală.

Specialiștii IGR notează că lucrările de stabilizare au modificat modul în care curge apa subterană: injecțiile și intervențiile au deviat cursul apei din pânza freatică, iar acum aceasta curge în declinul terenului. În unele zone, apa se adună în goluri rezultate din tasare, ceea ce poate amplifica instabilitatea, mai ales în timpul ploilor torențiale.

„Instabilitatea terenului în zona Slănic Prahova nu este un fenomen episodic, ci rezultatul cumulativ al interacțiunii dintre extracția intensă a sării, rețeaua subterană și modul în care a fost gestionată infrastructura orașului. Monitorizarea atentă este esențială pentru limitarea pagubelor și protejarea populației”, precizează raportul IGR. Urmează un set de 11 recomandări pentru autorități, inclusiv „instruirea comunitară: simulări anuale de evacuare și ghiduri tehnice pentru proprietari”.

Raportul Institutului Geologic poate fi citit mai jos:

Avertismentele nu au rămas doar în hârtii. După o ploaie torențială, apa s-a infiltrat în subsolul unuia dintre blocuri, pe strada 23 August; imaginea de mai jos surprinde scenariul pe care geologii l-au prevăzut.

Referendum

În acest context tensionat, Slănic înregistrează semnături pentru organizarea unui referendum de demitere a primarului în funcție. Conform consilierului local Florinel Burnescu, peste 500 de semnături au fost deja adunate. Inițiativa a fost stimulată de un grup dedicat comunității pe Facebook.

Printre motivele invocate se numără suma menționată, 9.000 de lei, pentru investiții din bugetul pe 2025, percepția de nepăsare față de multiplele crize din oraș, inclusiv Groapa, și neascultarea hotărârilor Consiliului Local. Dacă semnăturile vor fi validate, prefectul județului va organiza referendum local.

„Slănic merge înainte” pe potecile făcute de locatari

Locatarii au creat singuri alei din pavele pentru a avansa prin nămolul format după fiecare ploaie. Totuși, Daniela a mers la primărie pentru a plăti impozitul pe locuință pentru mama ei, în ciuda situației. Groapa nu i-a scutit de plată.

Nici nu ar fi avut cum, având în vedere motto-ul primarului, „Profesorii și medicii mănâncă cu două guri, noi mâncăm cu una!”, pe care l-a prezentat publicului în contextul dosarului deschis la Tribunalul Prahova. Acesta a depus acțiuni în justiție împotriva primăriei, iar Guvernul a înghețat indemnizațiile primarilor.

Argumentul avocatului său validat a fost că a acționat ca cetățean; Costea a dat în judecată pe Costea primarul, semnând în calitate de reclamant și pârât. Procesul s-a finalizat cu o alocare de 50.000 de lei din bugetul orașului pentru cheltuielile de proces.

Astăzi, la un an distanță, Daniela a ajuns la primărie pentru a cere chitanța de 105 lei. În holul principal a intrat un bărbat; au schimbat un gest de solidaritate brusc. Îl știau nu doar după noroiul de pe pantofi, era vecinul mamei ei.

Primarul Slănicului, Daneluș Costea, a fost contactat de mai multe ori în timpul anchetei, în februarie, pentru a îmbunătăți un punct de vedere, însă până la publicarea acestui material nu a răspuns.