Nu e vorba despre mită; banii nu au fost confiscați, deoarece magistrații au stabilit destinația fondurilor în folosul comunității. Fostul primar Cătălin Cherecheș fusese deja scos din dosar.

Afirmația inițială rămâne: nu a fost mită. Totuși, judecătorii au respins cererea DNA de confiscare a banilor din dosarul lui Cherecheș, argumentând că fondurile au fost destinate comunității. Decizia nu este definitivă.

Tribunalul Maramureș a respins pe 19 august solicitarea DNA de confiscare a sumei acuzate de mită în dosarul în care fostul primar al Baia Mare a scăpat de condamnare în ultimii doi ani din cauza prescripției. Cherecheș a fost trimis în judecată în 2018 pentru că ar fi primit 150.000 de dolari, mascată în două contracte de sponsorizare, de la o firmă elvețiană care deținea depozitele de pirită auriferă ale Remin Baia Mare.

• DNA l-a acuzat pe fostul că a câștigat capital electoral de pe urma banilor primiți de la elvețieni, însă judecătorii au calificat acuzația ca fiind îndoielnică. Decizia Tribunalului Maramureș din ziua de marți nu este definitivă.

Procesul în care fostul primar al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș a fost acuzat că a primit mită 150.000 de euro de la reprezentantul companiei elvețiene Werco Trade AG a încetat în 2023, după ce Curtea de Apel Cluj a constatat definitiv că a intervenit prescripția în privința răspunderii penale.

Curtea a observat atunci că instanța de fond – Tribunalul Maramureș – a uitat să se pronunțe asupra confiscării speciale a mitei din dosar, motiv pentru care a trimis dosarul înapoi pentru ca tribunalul să rejudece partea privind mita din dosar.

DNA a insistat în confiscarea sumei de 150.000 de dolari, chiar dacă banii nu au intrat direct în conturile lui Cătălin Cherecheș. Procurorii au acuzat că fostul edil a beneficiat de pe urma contractelor de sponsorizare, câștigând capital electoral. Parte din sumă a fost direcționată, potrivit datelor din dosar, către trustul de presă local pe care Cherecheș îl deținea, sub forma unor contracte de publicitate.

Acuzațiile

Cătălin Cherecheș a fost trimis în judecată de DNA în 2018, fiind acuzat că în cursul lunii mai 2013 a pretins o sumă de bani cu titlu de mită de la milionarul elvețian Marco Wermelinge, reprezentantul companiei Werco Trade AG, pentru aprobarea cererii de eliberare a autorizațiilor de acces a autovehiculelor de mare tonaj pe raza municipiului Baia Mare, necesare pentru transportul unei cantități mari de pirite aurifere din incinta companiei Remin.

Inculpatul a primit suma de 150.000 USD, disimulată în două contracte de sponsorizare, unul în valoare de 60.000 USD încheiat la data de 22.05.2013 între WERCO TRADE AG și Primăria municipiului Baia Mare și unul în valoare de 90.000 USD încheiat la data de 20.05.2013 între aceeași societate comercială și Handbal Club Municipal Baia Mare -Secția de fete.” se arată în actul de acuzare al DNA.

Procurorii subliniau în rechizitoriul lor că din suma livrată clubului de handbal, 50.000 de lei au fost virați trustului de presă pe care Cătălin Cherecheș îl deținea, prin interpuși, în baza unui contract de promovare, încheiat din dispoziția edilului.

Judecător: Banii au ajuns la comunitate

Investit să se pronunțe asupra mitei, Tribunalul Maramureș a respins cererea DNA, motivând că nu se impune confiscarea sumei de 150.000 de dolari pentru că banii ar fi fost utilizați în folosul comunității, iar fapta lui Cherecheș nu poate fi încadrată la luare de mită. Banii, subliniază judecătorul în hotărâre, au fost utilizați pentru echipamente de joacă, asistență tehnică la montaj, iar o parte a fost utilizată pentru cheltuieli legate de organizarea festivalului Toamna Băimăreană 2013.

Nu a fost mită, ci abuz în serviciu

Tribunalul Maramureș subliniază în motivarea hotărârii că infracțiunea de luare de mită – pentru care a intervenit prescripția – nu se susține; faptele edilului par a intra mai degrabă în categoria abuz în serviciu.

În ipoteza în care foloasele sunt pretinse, dar nu cu titlu de folos necuvenit, ci cu orice altă destinație, fapta nu întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de luare de mită, ci ale infracțiunii de abuz în serviciu; însă în contextul prezent, o eventuală schimbare a încadrării juridice nu este posibilă. Doctrina și practica judiciară au arătat că dacă făptuitorul pretinde o sumă de bani nu ca folos necuvenit, ci ca obligație ce trebuie îndeplinită, fapta nu este mită, ci abuz în serviciu, iar profitul ilicit trebuie să vină în folosul unității.

Motivarea instanței

Chiar dacă banii nu au intrat direct în conturile lui Cătălin Cherecheș, DNA a susținut că fostul edil a beneficiat indirect de banii elvețieni, asociind în campaniile de promovare fonduri din contractele de sponsorizare; Tribunalul a respins această acuzație ca fiind îndoielnică.

Referitor la beneficiul indirect ce ar fi fost obținut, instanța notează că acest avantaj este incert, iar probele din dosar nu îl susțin în mod concludent; ulterior, Cherecheș a ocupat funcția de primar în 2012, iar următoarele alegeri au avut loc în 2016.

Decizia de a respinge cererea de confiscare a sumei de 150.000 de dolari nu este definitivă.

Condamnat într-un alt dosar de corupție

Fostul primar al Baia Mare a fost condamnat în noiembrie 2023, într-un alt dosar de corupție, la cinci ani de închisoare cu executare pentru luare de mită.

Înainte de pronunțarea sentinței definitive, Cherecheș a fugit din România, intrând în Ungaria pe la vama Petea, cu cartea de identitate a unei rude, anunțau reprezentanții Poliției de Frontieră.

A fost prins pe 28 noiembrie în orașul Augsburg din Germania și încarcerat a doua zi la penitenciarul din Augsburg-Gablingen. Ulterior, a fost transferat la o închisoare din München. În martie anul trecut a fost extrădat în România, fiind încarcerat în prezent.

Socrii și soția lui Cătălin Cherecheș au fost, la rândul lor, condamnați la pedepse cu suspendare, fiind acuzați că au încercat să mituiască pe una dintre judecătoarele din completul Curții de Apel Cluj care judeca dosarul fostului edil.