Președintele unei comisii de votare din Franța exprimă îngrijorare: „Noi, cei din diaspora, am ales să venim în Occident”

„Fiecare își exercită dreptul de a vota cum consideră, dar un vot de protest pentru un candidat fără nicio soluție este similar cu a avea o durere de măsea și a fi sfătuit să votezi pentru cineva care nu oferă tratament. Este ca și cum cineva îmi spune că nu este normal să am dureri dentare, fără a oferi o soluție.”

Cătălin Răcaru, în vârstă de 53 de ani, președinte al secției de votare 192 din Marignane, a emigrat în Franța în 1997 ca jucător de volei. A fost vicecampion la Universitatea Craiova, unde a studiat Mecanică, visând odată să construiască în România, dar a ajuns să construiască în Franța.

Cătălin Răcaru, responsabil în sectorul petrolier

Antrenorul de volei din Franța l-a întrebat cât câștigă în România. Cătălin a menționat un salariu de 400 de franci (de fapt, era 200), iar antrenorul a adăugat un zero două. El a răspuns imediat: „Unde semnez?”. Soția sa, absolventă a Facultății de Medicină din Craiova, s-a alăturat lui în 2002.

Cetățenia franceză a fost obținută de Cătălin în 2007, iar soția sa în 2009. Cei doi copii ai lor, de 17 și 13 ani, sunt născuți cetățeni francezi.

Acum, Cătălin se ocupă de achiziții pentru rafinării petroliere într-o companie mare. Anul acesta, pentru prima dată, s-a organizat o secție de votare în Marignane, unde 641 de români au votat la primul tur al alegerilor, majoritatea având ocupații în domeniul medical, construcții, curățenie și feroviar.

„Dacă ai dureri dentare, votezi pe cineva care promite că nu te va mai durea, dar nu oferă soluții?”

Cătălin a fost șocat de rezultatele surprinzătoare la primul tur al alegerilor prezidențiale. „Nu înțelegem ce se întâmplă”, spune el. „Am fost surprinși de câștigătorii votului. Suntem foarte îngrijorați pentru că, dacă ne dorim Occidentul, ar fi fost mai bine să ne întoarcem în Est. E dificil să afirmi că totul este perfect acolo, când aici există la fel de multe provocări.”

„Fiecare votează liber, dar votul de protest pentru o persoană fără soluții este problematic. E ca și când, având o problemă dentară, cineva mi-ar recomanda un vot fără a-mi oferi ajutor.”

De asemenea, Cătălin este surprins de decizia Curții Constituționale de a cere renumărarea voturilor, ceea ce poate anula votul din primul tur. „Este o mare provocare să vină oamenii la vot în străinătate, dar dacă votul este anulat, va fi extrem de greu să-i aducem din nou, ținând cont că orașul ne-a oferit săli pentru vot.”

Cătălin a fost în România pentru prima dată după o pauză de șase ani, observând unele schimbări pozitive, ca, de exemplu, înnoirea parcului auto. El rămâne optimist în privința viitorului, menționând că românii au devenit mai deschiși și mai puțin competiționali.

„Relația între candidați este precum alegerea între două rău.”

La prânz, Cătălin și Robert Manea vizitează piața din Marignane pentru a comanda pizza pentru comisie. Un adolescent algerian oferă broșuri pentru un partid extremist, iar Cătălin și Robert observă absurditatea situației: un algerian promovează politici anti-imigrație într-un cartier majoritar algerian. Cătălin glumește: „Eu sunt singurul francez aici.”

Robert Manea, în vârstă de 52 de ani, locuiește în Franța de 12 ani și are o carieră în telecomunicații. Soția sa, medic gastroenterolog, a fost prima care a plecat din țară, urmată de el și de cei doi fiii ai lor, care studiază psihologia și medicina în Franța. „Copiii au votat datorită discuțiilor cu noi,” spune el, adăugând că nu crede că aceștia se vor întoarce în România pentru a vota.

Robert urmărește politica din România, dar simte că unele subtilități îi scapă din cauza distanței. „Sunt dezamăgit de diaspora, care în trecut influența lucrurile. Rezultatul m-a surprins, dar nu mă așteptam să fie atât de drastic.”

„Vreau să demonstrez că merit pașaportul românesc.”

Femeile din comisia de votare poartă costume naționale, iar în bucătărie sunt servite preparate tradiționale, cum ar fi sarmalele și plăcintele. În curtea secției de votare, circulă o glumă printre români despre opțiunile politice.

Primarul local, Éric Le Disses, a facilitat acest proces și a vizitat secția de votare pentru a observa desfășurarea alegerilor. Femeile din comisie i-au oferit o eșarfă cu motive românești.

Diana Stog, 37 de ani, membră a secției de votare este cetățean moldovean, român și, în curând, francez. Ea este implicată în comunitate și susține acțiuni locale. „Vreau să demonstrez că merit pașaportul românesc,” spune Diana.

Diana și familia sa s-au stabilit în Franța din 2007, iar copiii lor s-au născut acolo. Ei urmăresc politiile din România și Moldova, simțind o deschidere mai mare din partea românilor față de integrarea europeană.