Un gânditor cu prezență în istorie reia mesajul despre claritatea discursului public și subliniază că această șansă pentru români ar putea să nu se repete.

Măsurile promovate de guvernarea condusă de Ilie Bolojan sunt necesare, iar dacă li se acordă timpul potrivit pentru implementare, pot transforma în bine traiul românilor, susține Gabriel Liiceanu într-un eseu de opinie.

• Se ridică întrebarea dacă nu ar merita să facem testul suprem, având țara în fața ochilor. Liiceanu ilustrează prin exemplul județului Bihor cum fondurile europene au sprijinit dezvoltarea, iar Oradea a devenit un reper al transformării pe plan județean; în viziunea sa, alegerea ce ne așteaptă este între luciditate și debusolare mentală.

În ultima perioadă discuțiile din mass-media despre două figuri politice majore — președintele și prim-ministrul — se intensifică, iar ele desemnează, de asemenea, drumul către un echilibru psihologic colectiv după trauma politică recentă. În continuare, voi analiza doar perspectiva asupra prim-ministrului.

Jocul cu cifra contabilă în politica românească

Am urmărit recent, într-o dezbatere la un post de televiziune, unul dintre cei mai bine conturați gânditori ai zilelor noastre. Îl admir pentru originalitatea analizelor sale, pentru claritatea discursului, pentru erudiție și pentru onestitatea care răzbat din cuvintele sale. Când vine vorba despre prestația domnului Ilie Bolojan, simt însă o distanță în gândurile mele.

Prietenul meu a subliniat, de la bun început, provocarea de a rămâne echidistant față de doi poli opuși: fără a ofensa sau a supraestima. Îmi activez rațiunea în evaluări, iar în acest context cred că greșeala premierului, spre deosebire de atitudinea președintelui, este să pună totul pe seama unei simple contingențe de cifre.

Cifrele și registrele în guvernare

Nu vreau să reduc discutarea carierei lui Bolojan doar la latura contabilă; totuși există domenii în care cifrele și registrele au un rol sacramental. Istoria egipteană antică a arătat cum cifrele erau privite ca esențe ale administrării, iar dacă acest registru primordial ar sta la baza reformelor, rezultatele ar fi semnificative.

Textele din vechime relatează că alegerea între liberate și siguranță a fost uneori suținută de promisiuni materiale. În prezent, ideea este că reforma necesară pentru redresarea țării trebuie să fie, în primul rând, administrativă, iar esența ei se regăsește în cifre, eficiență și responsabilitate în gestiunea publică.

În acest sens, afirm că trăim acum într-un context în care reformarea administrativă reprezintă cheia spre progres, iar perspectivele oamenilor aflați la conducere trebuie evaluate cu o viziune realistă a numerelor și a realităților economice.

Vreau să vorbesc despre calitățile necesare celui desemnat să salveze România din criză, păstrând distanța față de portretul avantajelor prietenului meu care a fost prezentat în public.

Testele lui Bolojan

Îmi imagin că ar fi fost util să se documenteze în prealabil despre competențele sale contabile și administrative, demonstrate în cele două ipostaze ale carierei sale—primar al Oradea și președinte al Consiliului Județean Bihor. Acestea reprezintă primul test pe care trebuie să-l avem în vedere, înainte de a judeca viitorul său ca premier, urmat de un test uman.

În privința primului test, voi detalia realizările administrației sale din perioada 2008-2018 și apoi vă voi oferi un reper pentru comparații cu alte 40 de capitale de județ din aceeași perioadă.

Creșterea locurilor de muncă de la 78.000 la 96.000, extinderea infrastructurii rutiere cu patru benzi, modernizarea rețelei de termoficare, revitalizarea piețelor, îmbunătățiri în salubrizare, investiții majore în spitale (cu descentralizare) și în Creșe, grădinițe și școli, plus reabilitarea centrului istoric — toate finanțate din bugete locale, fonduri guvernamentale și fonduri europene — au fost realizări-cheie, însoțite de menținerea păcii sociale.

Rostirea adevărului, nu minciuna politicianistă

În legătură cu al doilea test — cel uman — este necesară o disciplină mentală și o bunăvoință reală: să nu se mai recurgă la gesturi glamour sau scorne, iar evaluarea să se bazeze pe ceea ce reprezintă adevărata „meserie de om în lume” în sensul lui N. Steinhardt: caracterul.

Este un test dificil, poate aproape imposibil, pentru un candidat cu o carieră politică îndelungată; de aceea mă voi arunca să spun cele ce simt despre Bolojan, deși l-am întâlnit doar în câteva momente în cadrul conferințelor sau emisiunilor.

O altă întrebare: ați fost vreodată față în față într-o librărie cu un premier? Ați primit o recomandare de lectură de la el sau ați aflat cât de mult a explorat lectura, așa cum s-a întâmplat cu volumul lui Robert Kaplan despre gândirea tragică?

A treia întrebare este dacă întâlnești un om politic în aceste decenii care să respire încredere în cuvântul său și să-ți privească în ochi cu o seninătate care să sugereze integritate, în contrast cu aroganța sau cu schimonosirile anumitor figuri politice.

Nu vreți să-l lăsăm pe Bolojan să facă o Românie în care ne simțim cu toții acasă?

În final, o întrebare despre potențialul său de model: ați întâlnit vreun om politic din istoria noastră recentă ale cărui valori civile au fost atât de curate și dedicate slujirii țării?

Nu vreți să ne gândim la un test suprem în care harta României să stea în fața noastră? Cu cifre pe masă, cred că doar un județ poate oferi senzația de Occident; iar printre cele 41 de județe, Oradea poate fi văzut ca cel mai dinamic oraș, fapt posibil prin transparență totală și finanțări din bugete locale, guvernamentale și fonduri europene, fără ca nimeni din sectorul public să se îmbogățească pe seama acestei transformări. Nu vreți să lăsăm pe Bolojan să construiască o Românie în care toți să ne simțim acasă, fără ca nimeni să simtă nevoia să-și părăsească țara?

Dacă există o cale de a expune în mod real această posibilitate, răspunsul este afirmativ: da, dacă există timp pentru a traversează deșertul corupției pe care îl traversăm. Da, dacă suntem conștienți de această șansă, de a avea un premier capabil să o valorifice. Și da, dacă nivelul de luciditate al cetățenilor este suficient de înalt pentru a evita debusolarea și inerția.