Susținătorii europeni ai lui Donald Trump din Centrală și Balcani rămân dezamăgiți: Fără tratament preferențial pentru liderii populiști Orban, Vucic și Dodik

Liderii populiști care au declarat public suportul lor pentru Donald Trump nu beneficiază de un tratament privilegiat din partea administrației americane. Politologii maghiari Peter Kreko și Ferenc Németh subliniază acest aspect într-o analiză publicată de Le Monde, care a fost preluată de Rador Radio România.

De patru luni, perspectiva unui al doilea mandat pentru Trump influențează atmosfera din Europa. Mulți lideri, atrași de primul său mandat, se arată pesimiști în privința unei eventuale întoarceri la Casa Albă și impactului asupra instituțiilor multilaterale, cum ar fi NATO, și asupra situației din Ucraina.

Totuși, alți lideri, în special din Europa Centrală și din zona Balcanilor, păstrează un optimism mai mare. Viktor Orban (Ungaria), Aleksandar Vučić (Serbia) și Milorad Dodik (Republica Bosnia) s-au simțit avantajați datorită legăturilor lor și afinităților ideologice cu viitorul președinte.

Aceștia au prezis că va urma o eră de aur în relațiile dintre țările lor și Statele Unite, discutând despre cum o administrație Trump ar putea ajuta la redobândirea măreției acestor țări.

Orban, Vucic și Dodik au crezut, în ciuda declarațiilor repetate ale lui Trump în campanie referitoare la taxe și comerț, că țările lor vor beneficia de avantaje sau vor fi tratate preferențial din cauza sprijinului acordat politicilor lui Trump. Acum, se regăsesc în fața unei noi abordări comerciale și imperialiste a Washingtonului, unde țările mari sunt luate în serios, iar cele mai mici sunt ignorate.

Fără milă

Pe 2 aprilie, cunoscută ca „Ziua Eliberării”, aliații lui Trump nu au primit clemență. Tarifele pe export pentru Serbia sunt de 37%, cele mai mari din regiune; Bosnia și Herțegovina a fost afectată de o taxă de 35%; iar Ungaria se confruntă cu riscul impunerii unei taxe de 20% pe exporturi din cauza legăturilor sale cu Uniunea Europeană și relațiilor economice cu China și Rusia.

Acest lucru a fost confirmat prin indiferența politică față de aceste realități. Secretarul de stat american Marco Rubio a reacționat rapid și ferm la semnarea de către Milorad Dodik a unor legi care subminează ordinea constituțională din Bosnia și Herțegovina, avertizând actorii locali, inclusiv Ungaria și Croația, să nu compromită Acordurile de pace de la Dayton.

Aleksandar Vucic, liderul de la Belgrad, care a sperat la o schimbare favorabilă în contextul problemelor legate de Kosovo și ridicarea sancțiunilor asupra companiei regionale de petrol NIS, a rămas doar cu dorințe neîmplinite. De menționat este faptul că Richard Grenell, trimisul Casei Albe pentru misiuni speciale și un susținător al lui Vucic, nu s-a arătat în public în favoarea sa în timpul protestelor masive împotriva președinției acestuia.

Pentru Ungaria, prim-ministrul său și guvernul care au susținut revenirea lui Trump, începutul mandatului celui de-al 47-lea președinte american a fost extrem de provocator. Orban anticipase o „eră de aur fantastică” în relațiile bilaterale, datorită apropierii de președinte, dar a fost surprins de noile taxe severe și menținerea sancțiunilor americane împotriva unor membri ai guvernului său.

Este evident că acești lideri continuă să aibă speranțe că natura tranzacțională a administrației Trump este temporară și că relațiile bilaterale se vor îmbunătăți în viitor. De aceea, ei continuă să imite politicile americane, inclusiv criticile adresate societății civile și ONG-urilor susținute de USAID, precum și inițiativele de reducere a cheltuielilor publice.

Provocări considerabile

Totuși, provocări considerabile, chiar jenante, se conturează la orizont. Cheltuielile Ungariei în domeniul apărării și contribuțiile la NATO, care rămân sub medie, se vor intensifica, iar președintele SUA va aduce în discuție aceste subiecte înainte de summitul anual NATO de la Haga, la sfârșitul lui iunie.

Așteptările privind o prezență mai mare a Chinei și Rusiei în Ungaria și Serbia pot provoca tensiuni cu administrația americană.

Criticile privind dependența de energia rusească sunt inevitabile, întrucât oficialii americani au avertizat despre provocările strategice pe care China le reprezintă – un mesaj reitrat de Donald Trump Jr. în timpul vizitelor sale recente la Budapesta și Belgrad.

Aceste sugestii de a se distanța de influențele estice și de a favoriza implicările economice ale SUA ar putea să aibă un impact, dacă politicile nu se vor schimba.