Triunghiul puterii: Impactul apropierei Trump-Putin asupra relațiilor Moscova-Beijing

Conform analiștilor consultați de AFP, schimbările recente în politica diplomatică a lui Donald Trump față de Rusia vor influența semnificativ relațiile dintre Moscova și Beijing, deși parteneriatul dintre cele două țări este puțin probabil să fie afectat în mod fundamental.

Președintele american își propune să conteste coeziunea occidentală demonstată în urma invaziei din Ucraina, cu scopul de a marginaliza, pentru un timp, Kievul și statele europene din procesul de negocieri de pace, ceea ce ar putea fi avantajos pentru Kremlin.

Această schimbare va afecta și China, un partener esențial pentru Rusia, care a fost alături de aceasta pentru a face față sancțiunilor economice și izolării diplomatice impuse de Occident.

Potrivit lui Yun Sun de la Stimson Center, „dependența Rusiei de China se va diminua” odată ce conflictul se va încheia.

Rusia a fost cunoscută pentru abilitățile sale diplomatice, iar, în ciuda restricțiilor întâmpinate în timpul războiului din Ucraina, acest teritoriu va deveni din nou accesibil atunci când relațiile ruso-americane se vor îmbunătăți, subliniază experta.

China adoptă o poziție pro respectarea integrității teritoriale, inclusiv a Ucrainei, poziționându-se ca un mediator neutru.

Cu toate acestea, Beijingul nu a condamnat deschis invazia Rusiei și a continuat să își dezvolte relațiile economice, militare și politice cu Moscova.

Această atitudine a fost criticată de fosta administrație americană și de lideri europeni, care au cerut intervenția Chinei pentru a exercita presiuni asupra Rusiei în scopul opririi conflictului din Ucraina.

Faptul că Donald Trump a preluat conducerea negocierilor cu Vladimir Putin sugerează că Beijingul ar putea deveni un mediator mai puțin evident, cel puțin pe termen scurt.

Îmbunătățirea relațiilor Trump-Putin ar putea reintegra Moscova în diplomația americană

Această schimbare bruscă a stârnit comparații între actuala situație și vizita surpriză a președintelui Richard Nixon în China în 1972.

Această vizită a condus la recunoașterea diplomatică a Chinei și a permis Statelor Unite să izoleze Uniunea Sovietică într-un moment în care aceasta se confrunta cu conflicte cu China.

În același spirit, îmbunătățirea relațiilor Trump-Putin ar putea duce la integrarea Moscovei în sfera de influență americană, diminuând în același timp relațiile sino-ruse.

Totuși, aceste comparații pot fi considerate o „interpretare greșită a istoriei”, având în vedere că în epoca Nixon, China era „slabă și izolată” și se temea de URSS, subliniază Elizabeth Wishnick de la Universitatea Columbia.

Astăzi, China este o superputere cu relații strânse cu Rusia, ceea ce nu era valabil atunci.

Rusia va încerca să-i comunice lui Trump că își dorește o distanțare față de China, conform declarațiilor lui Alexander Gabuev de la Centrul Carnegie Rusia Eurasia.

Moscova percepe Beijingul ca pe un element stabilizator în contextul incertitudinilor politice, având în vedere dependența economică reciprocă și interesul comun de a slăbi influența Statelor Unite.

Washingtonul ar putea influența relația dintre Moscova și Beijing

Yun Sun de la Stimson Center afirmă că, deși Washingtonul nu va putea desfășura alianța dintre Rusia și China, există posibilitatea să „perturbe natura și intensitatea cooperării” dintre ele.

Un exemplu care demonstrează soliditatea relațiilor sino-ruse este conversația telefonică recentă dintre Xi Jinping și Vladimir Putin.

Cu această ocazie, președintele chinez a apreciat „eforturile pozitive” ale Moscovei și ale altor state pentru soluționarea crizei din Ucraina.

Vizita lui Șoigu în China

Serghei Șoigu, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, a efectuat o vizită la Beijing pentru întâlniri cu liderii chinezi, inclusiv Xi Jinping, potrivit agențiilor ruse.

Aceasta este a doua vizită a sa în China în ultimele trei luni, semnalizând intensificarea dialogului bilateral.

Din perspectiva Chinei, „scenariul ideal ar fi ca Rusia să-și păstreze câștigurile teritoriale din Ucraina și să se reintegreze în comunitatea internațională”, spune Elizabeth Wishnick.

Totodată, acest lucru ar putea „încuraja liderii chinezi în propriile demersuri de anexare teritorială”, sugerează ea, făcând referire la Taiwan.

Zhao Long de la Shanghai Institutes for International Studies consideră că China poate continua să joace un rol constructiv în soluționarea conflictului, facilitând dialogul între părți sau „oferind o platformă” pentru negocieri.

Beijingul ar putea să contribuie și la menținerea păcii în Ucraina post-conflict sau la reconstrucția țării „profitând de avantajele comparative ale întreprinderilor chineze”, concluzionează Zhao Long.